Alegeri: SUA, Republica Moldova, România
- 09-11-2016
- Nr. 848
-
Bedros HORASANGIAN
- Actualitate
- 1 Comentarii
Mersul politicii externe americane va fi acelaşi. Dirijat de minţile strălucite ale consilierilor prezidenţiali, aceştia pun pe masa preşedintelui american sugestii şi idei pe care liderul de la Casa Albă chiar le poate folosi. Faptele – după o campanie urîtă, cam dîmboviţeană – se vor domoli după alegeri, şi vînzoleala retorică se va aplana în favoarea unor decizii, pe plan intern sau extern, concrete şi pragmatice. Varianta noastră, cu cei doi candidaţi, un democrat şi un republican, la postul de vicepreşedinte, care să-şi împartă, indiferent de numele lor, primele două funcţii în statul numit SUA, nu poate fi pusă în practică. Păcat! Nu credem – dincolo de rezultatul votului şi de aceste alegeri care au suscitat multe energii şi bani aruncaţi în vînt (cheltuielile celor două partide pentru şi în timpul campaniei sînt enorme) – că situaţia este atît de dramatică precum s-a tot spus. De o parte sau alta a eşichierului politic american, dar şi internaţional. Congresul american (un factor de echilibru şi de cenzură, atunci cînd preşedintele deraiază), raţiunea şi interesele tuturor, din SUA sau din lume, vor învinge. Căci temele majore ale lumii – securitatea, lupta împotriva terorismului, dezangajarea nucleară, creşterea economică, încălzirea globală, problemele uriaşe de […]
… „…. Precizările preşedintelui Klaus Iohannis conform cărora nu îi va oferi postul de premier vreunui politician cu probleme penale – formulare laxă, care lasă loc de interpretări – au produs efecte…. „
Ce înseamnă parlamentarele 2016? Pentru ce e ales parlamentul de la Bucureşti 2016? Ce s-a întîmplat 1990-2007-2016 în parlamentul românesc? Ce nu s-a văzut? Cum e la alte parlamente în UE şi în lume?
Democraţiile în UE şi în occident sunt zuguduite azi puteric. Incertitudinea creşte. Cauzele?
Globalizarea şi populismul slăbesc democraţiile parlamentare de azi?
Puterea dinamică a pietelor de afaceri globale şi decăderea spaţiului public sunt opuse democraţiilor parlamentare, le găuresc?
Ce e de făcut?
… „… Vom vedea ce iese la urne. În SUA, Republica Moldova şi România.
… „….
Unii comentatori politici ca Wolfgang Merkel / Berlin se călăuzesc după 100 indici (Die Zeit: măsoară calitatea democraţiilor) şi văd o consolidare a statelor democratice în perioada 1990-2014. Stiinţele politice se ocupă cu analize şi nu oferă soluţii. Cum e în România 1990-2007-2016? Ce e de văzut?
Cartea lui Pierre Rosanvallon (intelectual francez renumit, profesor de istorie politică la College de France, preocupat cu teoria democraţiilor), ” Guvernul bun”, denumeşte deficitele democratice, dar nu prea oferă reţete de vindecare. Cartea sa “ Societeta celor egali” a fost salutată 2013 ca demascare a inegalităţilor.
In cartea “Guvernul bun” se tratează guvernarea (deci problemele executivului). Din cele trei puteri democratice: legislativul / parlamentul, executivul / guvernul şi jurisdicţia /judecătorii e analizat guvernarea. Azi constatăm o creşterea a puterii guvernului /executive în dauna parlamentului / legislaţiei şi a juridicţiei. Această schimbare a balanţei puterilor schimbă modul de acţionare ale democraţiilor. Este deci acea “presidenţializare” (of Franta 2017 şi … Victor Orban, Erdogan, Putin….) care se manifestă/ observă în diferite forme în multe state democratice (cu excepţia SUA şi a statelor cu monarhie constituţională, UK, Suedia, Norvegia, Olanda, Danemarca…Die Zeit). In multe democraţii de azi, şefii de guvern (Kanzler) au o putere asemănătoare cu sistemele presidenţiale (Franţa), cu alegerea directă a preşedinţiei. Alegerile parlamentare sunt fixate direct pe persoana şefului de guvern, care este de obicei şi seful de partid. Ca consecinţă iniţiativele legislative vin de la guvern şi nu vin de la reprezentanţii citoyenilor / parlamentarii. De aici pornesc deja problemele democraţiilor şi nu numai de la figuri ca Erdogan, Victor Orban etc. Slăbirea parlamentului prin “voinţa poporului” şi în detrimentul citoyenilor, ale electoratului este deja normalitatea de azi. Văd în textul de faţă o înclinare spre….
…. „… Guvernul nu este al nimănui, este al României şi va trebui să acţioneze în acest sens. Experienţa nefericită cu aşa-zisul guvern tehnocrat ne-a întors la problemele de acum un an, adică la un guvern politic, rezultat în urma unor alegeri libere. Asta este calea, democraţia înseamnă funcţionarea partidelor politice, vot liber şi majorităţi parlamentare care să susţină un guvern…. „…..
Să pornim de la început… 1789.. revoluţia franceză.. volontee general. Legislaţia a fost centrul de gravitaţie la început, acum 200 de ani. Libertate în faţa despoţiei înseamnă că citoyenii se autoguvernează prin faptul că îşi formulează legislaţia. Legile devin “volontee general” cum a fost formulat în declaraţia drepturilor omului 1789. Egalitee şi binele public sunt ţeluri supreme 1789. Prin lege s-a instalat un nou înţeles al politicului. In Franţa Montesquieu, Rousseau au contribuit la canonizarea formulelor. Idealizare legislatiei se găseşte şi în gîndirea lui Cesare Beccaria şi Jeremy Bentham (Die Zeit). Prin legislaţia parlamentul consideră ca practică o guvernare mai obiectivă (altfel decît absolutismul…) şi mai presus de interese particulare subiective. Inainte de 1789 Adam Smith consideră că o mînă invizibilă dirigează piaţa / economia, dacă parlamentul acţionează în sensul acestor utopii. In acest concept politic redus conflictele de interese ar fi marginale în relaţia cu binele public. Ca consecinţă s-a considerat că celălalte două puteri, guvernul /executivul şi judecătorii /jurisdicţia ar fi subordinate, secundare. Judecătorii funcţionează automat în sensul legislaţiei. Guvernul şi deci administraţia politică (Robespierre vorbea de rolul secundar al guvernului în raport cu legislativul…) e numai un organ als legislaţiei. De fapt consiliile parlamentare ar putea guverna, ca funcţie / acţiune subordonată. Deci guvernare numai prin legislaţie !!! Nu a trecut mult timp şi după 1789.. … Napoleon 1 … … Napoleon 3… .Of, nu a fost să fie…..
Pentru situaţia de azi în democraţii Rosanvallon denumeşte trei cause: primul război mondial (cu guvern puternic), instrumentele statelor pentru dirijarea economică (deci transferarea criteriilor de eficienţă a intreprinderilor asupra activităţii statelor) şi aparaţia mişcărilor NATIONALISTE şi populiste. Pluralismul parlamentar este atacat de naţionalism şi populism ca fiind “paralizator”. Acuma UNITATEA poporului se manifestă prin decizii autoritare ale guvernelor de naţionalişti şi prin aclamare în public, în loc de alegeri parlamentare. E ceva de analizat /cercetat privind 1939-1944-1989 la Bucureşti, înainte de parlamentare 2016? Chek, ricek, doublecek…. In articolul de faţă văd un viraj spre…..
… „ … PSD – cu armata lui de ieniceri – nu are un premier desemnat, un personaj care să fie un fel de locomotivă pentru partid şi, eventual, să lupte direct cu ceilalţi candidaţi la acest post, care, în clipa de faţă, nu există.
… „ …
Extremismul interbelic în centrul- sud- estic al continentului şi naţionalcomunismul estic 1947-1989 (ceauşist) e departe 2016. Dirijarea puterii înspre executive /guvern a rămas. Deformarea în balanţa de puteri are consecinţe pînă azi. Legile îşi pierd caracterul de “volontee general” – general valabile pentru citoyeni. Apar o sumedenie de legi, paragrafe şi reguli de aplicaţie, pentru aplicaţii tot mai speciale, mărunte. Vorbe, hîrtii, hîrtii! Intransparenţa creşte exponenţial. In culise se formulează şi se trişează înaintea apariţiei legilor. Rosanvallon critică faptul că se decide fără influenţa citoyenilor. Astfel s-a ajuns la o democraţie de acordare (Genehmigungsdemokratie, Die Zeit).
…. „.. În România, lucrurile s-au limpezit cumva. Desemnarea oficială şi ieşirea la rampă – şi pe toate formele de afişaj – ale lui Dacian Cioloş ca premier desemnat al PNL reprezintă una dintre ofertele eşichierului politic actual… „…
Princiuliul iniţial de dezbateri şi certuri între programe la parlamentare sunt înlocuite cu lupte între personalităţi. Democraţie ca ruletă între figuri din casta politică (SUA 2016…?)? Asta a fost idea iniţială 1789? Cum stăm azi cu legitimaţia (nu numai deficitul democratic în UE la Bruessel…) executivului? Ce reprezintă şeful de guvern? Democraţia se transormă în “tehnocraţie”?! Asta nu e o problemă de azi? Democraţia se transformă într-un regim POPULIST, care acceptă oricum numai un popor UNITAR (vechea 1923 şi noua constituţie FSNistă după 1990, de stat naţional UNITAR centralizat, cu o singură limbă de stat….)?!! Văd în textul de faţă….
…. „… Creşterea de salarii este o doleanţă universală şi nu trebuie tratată – obsesiv şi papagaliceşte – ca o pomană electorală. Bunăstarea unei naţiuni nu este un favor, este o necesitate. Detaliile votului ar putea aduce precizări mesajului nostru…. „…
Care e miza la parlamentare 2016 în România europeană?
Eu cu cine votez?