Am citit cu smerenie

„Nimeni nu e singur“ Recent, citind pe Internet presa din România, mi-a atras atenţia un articol apărut în Evenimentul zilei, scris de Dan C. Mihăilescu, în care „omul care aduce cartea“ făcea o recomandare neobişnuită: „De citit cu sfială“. Eram anunţaţi că, la Editura Humanitas, se lansa a doua zi volumul Oanei Pellea, Jurnal 2003-2009, prefaţat de Ioana Pârvulescu. Cum sînt o mare amatoare de proză memorialistică, scrisă de artişti, nu mi-au trebuit prea multe argumente ca să mă convingă că trebuie să-mi fac rost cît mai urgent de acest Jurnal. Oana Pellea, artista pe care o cunoşteam de la televiziune, mă privea de pe coperta realizată grafic excepţional şi ochii ei îmi spuneau: „Citeşte, nu o să-ţi pară rău!“. Am contactat prin Internet editura şi, fără probleme, seviciul de comenzi fiind foarte bine organizat, am primit cartea în cîteva zile. Cu toate că nu mă aşteptam, am rămas uimită şi plăcut impresionată, să citesc pe volum dedicaţia autoarei: „Nimeni nu e singur“. Am pus această dedicaţie, cu multe înţelesuri, ca motto al însemnărilor ce urmează. Oana PELLEA, Jurnal 2003-2009, Editura Humanitas, Colecţia „Memorii/Jurnale“, Bucureşti, 2009, 220 p.   Întrebată, în legătură cu Jurnalul, „despre ce e vorba“, „ce concept […]