„Am luat deciziile în viaţă fără să mă gîndesc că m-am născut într-o închisoare“

Născută în 1983, într-o închisoare din Iran, Sahar Delijani a emigrat cu familia ei în Statele Unite, cînd avea 12 ani. Mai tîrziu, a decis să spună povestea generaţiei ei, născute în anii sîngeroşi de după Revoluţia din Iran. A rezultat o poveste cutremurătoare şi vie, Copiii arborelui de jacaranda (Editura Polirom, 2013), în care literatura şi documentul se împletesc pentru a spune, fiecare, propriul adevăr. Sahar Delijani a fost invitată la Iaşi, la FILIT, prilej cu care i-am pus cîteva întrebări.   Ce simbolizează arborele de jacaranda în cartea dumneavoastră? E un copac exotic, din cîte ştiu. Arborele de jacaranda e o specie tropicală, care nici nu există, de fapt, în Iran sau, dacă există, e foarte rară. Îl găsim, de pildă, în ţări ca Africa de Sud, Argentina şi altele. L-am ales fiindcă el întruchipează pentru mine un soi de imagine utopică: e ceva foarte frumos care e dorit de foarte multă lume, dar pe care, în realitate, foarte puţini ajung să-l aibă, să-l posede. Prin urmare, „copiii arborelui de jacaranda“ sînt copiii Revoluţiei [Revoluţia din Iran din 1979 – n.a.], dar mai ales copiii acelor participanţi activi la ea, care au riscat totul, au crezut în idealul […]