Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
„Ameninţarea cu monarhia“
- 06-10-2011
- Nr. 595
-
Ovidiu ŞIMONCA
- Editorial
- 10 Comentarii
Circulă în diverse medii informaţia potrivit căreia atacul preşedintelui Băsescu la adresa Regelui Mihai n-a fost o reacţie impulsivă, mînioasă şi necugetată, ci una bine pregătită şi asumată de Şeful Statului. Ar fi vorba de încercarea de a lipi de opoziţie eticheta de „monarhişti“, pentru a-i face impopulari în opinia publică (Cotroceniul ar deţine diverse sondaje care ar arăta că monarhia nu este o soluţie pentru România şi că majoritatea populaţiei s-ar opune schimbării formei de guvernămînt). Discreditarea Regelui de către preşedintele Băsescu ar fi parte dintr-un plan: să arate cu degetul către partidele de opoziţie, care ar dori reinstaurarea monarhiei. Bucăţi din acest plan au apărut şi în Evenimentul zilei de luni, 3 octombrie. Astfel, potrivit ziarului menţionat, la 25 octombrie, cu ocazia discursului Regelui în Parlament, acesta ar urma să ceară revenirea la monarhie, coroborată cu atacuri la adresa preşedintelui Băsescu. Tot ce scrie Evenimentul zilei are o mare hibă. Presupunînd că intervenţia Regelui ar conţine cîteva referinţe critice la adresa lui Traian Băsescu, situaţia nu se poate răsturna printr-un simplu discurs. Forma de guvernămînt nu este o chestiune care să se tranşeze printr-o alocuţiune a Regelui Mihai în Parlament. Din acest motiv, articolul din Evenimentul […]
Analiza dumneavoastra este clara si binevenita, la fel si completarile pe care le aduceti in comentarii. Articol de calitate, rational, din care cei ca mine, care traiesc in departari, pot intelege ce se intampla. Felicitari domnule Simonca!
Pentru curatirea spirituala a romanilor de pretutindeni este nevoie
sa li se spuna adevarul despre Monarhia Constitutionala si despre marea personalitate a MS Regele Mihai a Romaniei!Adevarul istoric nu mai trebuie ascuns.Atata timp cat punctul 8 din Proclamatia de la Timisoara nu se va aplica,la conducerea Romaniei vor venii neincetat „Fostii”.Cu certitudine superioritatea MS Regele Mihai comportamentala si caracteriala pune in umbra orice semidoct,prost cresut si pus pe capatuiala cu tot cu familia lui.Romani !Sa demonstram omenirii ca participam cu imensa bucurie la aniversarea a 90 de ani a celui mai iubit dintre conducatorii de tara si viitor: MS Regele Mihai a Romaniei! aniversam un Rege viteaz, educat,cinstit,demn,iubitor de patrie si popor!De ce Romania nu ar merita un astfel de conducatorde stat daca s-ar pune in discutie in mod legai un asemenea subiect?
De acord intrutotul. Penibil! ICR urile nu ar trebui sa fie nici factori politici de influenta ale guvernarii, nici sa aiba atitudini partinice …La noi totul e °pe dos° – lupta pentru °ciolan° tulbura judecata!
Aveti perfecta dreptate. Functionarii statului ar trebui sa stea departe de jocul mediilor si de luptele politice. Dar ICR, prin activistii sai de partid, lasa impresia ca scopul acestei institutii este sa distruga opozantii politici ai presedintelui. Nu ma astept ca Mihaies sa simta cat este de deplasat, pentru ca el pare sa nu prea simta nimic in afara propriului interes, dar iata ca mai sunt si altii ca el prin institutie. Astea or fi sarcinile date de domnul Patapievici…
@marin locovei & alti cititori
Probabil ca faceti referire la articolul „Tristul rege al unei tari indepartate”, scris de Rodica Palade in revista „22”, in numarul din 27 septembrie 2011. L-am citit.
Exista, in articol, o delimitare de Traian Basescu, cum exista si o privire (critica si oarecum bascalioasa) catre Casa Regala. Dupa ce ne povesteste idila dintre Principele Radu si Principesa Margareta, doamna Rodica Palade are si o concluzie: „E limpede că Regele Mihai a închis ochii şi s-a lăsat târât în jocul politic, făcând concesii de la statura sa regală, în numele unor aranjamente, inclusiv pecuniare, de care ginerele său nu e străin”.
Personal, n-as fi amestecat atit de mult planurile – cel istoric, cel familial, n-as fi incercat sa abat atentia de la o grosolanie a presedintelui Basescu, aratind ca si Casa Regala „are pete”. Dar, cred ca e un punct de vedere, care poate fi discutat, analizat, combatut sau sustinut. Fac parte dintre acei care cred ca evolutiile politice si istorice pot fi discutate sub diverse unghiuri.
Ma intreb doar de ce, la unii comentatori, virulenta cu care se priveste catre opozitie (sau catre Regele Mihai) nu se aplica si in cazul demnitarilor actualei puteri?
Ceea ce conteaza, intotdeauna, este sa nu se uite ca presedintele Basescu este in functie (iar Regele a abdicat fortat de comunisti, a trecut printr-un razboi si nu i se pot imputa crime impotriva umanitatii, a initiat actul de la 23 August 1944), iar la putere se afla un guvern PDL, sustinut de UDMR si de diverse factiuni care n-au participat la alegeri (UNPR), desprinse din PSD, cu precadere.
Asa cum spuneam in articol, Regele Mihai nu este in „concurenta directa” cu presedintele Basescu. Si totusi, presedintele il ataca, din vara, din iunie, pe Regele Mihai. Straniu comportament la un presedinte care, fara nici o indoiala, nu stie (si nu vrea sa stie) istoria recenta.
O ultima mentiune: doamna Rodica Palade are dreptul unei opinii. Nu trebuie incriminata sau condamnata pentru „dreptul la opinie”. Cititorii judeca, polemizeaza, dar eu sustin dreptul inviolabil la o opinie argumentata si rationala.
Daca, insa, e ceva ce ma deranjeaza la revista „22” este incurajarea doamnei Brindusa Armanca sa se amestece in politici de partid, doamna respectiva avind rubrica permanenta in „22”.
Doamna Brindusa Armanca este demnitar al Statului roman, fiind director al ICR Budapesta. In aceasta postura, ar fi nevoie sa nu-si manifeste nici o opinie politica.
Ati vazut pe vreun reprezentant al vreunui institut cultural cu reprezentanta la Bucuresti sa scrie in tara natala articole partizan politice sau de combatere a presei „neconvenabile”? Nu exista nici un singur nume, priviti catre orice institut de la Bucuresti (Cervantes, Institutul Francez, British Council, Institutul Polonez, Centrul Ceh, Centrul Cultural Maghiar, Forumul Cultural Austriac etc.); nici un functionar diplomatic din aceste institutii nu intervine in presa din tara natala bruftuluind realizatori de televiziune, manageri etc.
A fi reprezentantul unei tari, ca diplomat cultural, presupune rigoare, staif si abtinere de la partizanat politic si mass-media. Am admirat imtotdeauna modul in care se fac politici culturale la Bucuresti, de catre reprezentantii institutelor culturale din strainatate, am admirat modul in care comunica si relationeaza cu presa romaneasca, misiunea lor fiind una extrem de valoroasa: punerea in valoare a culturii tarii respective, care este dincolo de guvernele aflate la putere.
(Dar poate ca doamna Brindusa Armanca are prea mult timp liber si atunci si-l umple cu diverse comentarii in revista „22”!).
Ca si in cazul doamnei Armanca, n-am sa-l inteleg pe un om care poate scrie o excelenta carte despre Tony Judt – e vorba de „Ultimul Judt” de Mircea Mihaies -, dar acelasi om, aflat tot intr-o pozitie de demnitar si de functionar public (vicepresedinte al ICR), vitupereaza in fiecare luni, in „Evenimentul zilei”.
Si doamna Brindusa Armanca, si domnul Mircea Mihaies ar avea tot dreptul la opinie, fara sa fie implicati in structurile culturale ale Statului roman.
Doamna Rodica Palade este un jurnalist, la o publicatie privata. Ceilalti doi sint demnitari ai Statului roman. In functiile pe care le detin, treaba lor este cu totul alta decit sa injure presa si opozitia.
…Ceausescu a fost sustinut de o parte din intelectuali dupa discursul din vara 1968 de condamnare a ocuparii a Chehoslovaciei de trupele rusesti, si la scurt timp a devenit dictator…
…Basescu a fost sustinut neconditionat de \”intelighentia de dreapta\” (o parte…) dupa discursul de condamnare a comunismului si la scurt timp a devenit autocrat cu tendinte dictatoriale…
…ca ne place sau nu ne place, orice autocrat / dictator are nevoie de sustinere cel putin pana preia toate franele puterii …si atunci intrebare este \”Cat de vinovati (cata responsabilitate) are intelighentia care sustine necritic un politician aflat in fruntea statului?\”
…cand te uiti ce a devenit TVR-ul la 22 de ani dupa…
Si atunci e necesar ca cineva sa raspunda la marea provocare a responsabilitatii sustinerii necritice de catre intelighentie a politicienilor din fruntea statului !?! … e nevoie de un studiu si de propunere de \”cod etic de sustinere (critica) a politicienilor din fruntea statelor\” …cine ridica manusa !?!
Nu doar Evenimentul zilei vehiculeaza idei din arsenalul anilor 90. Un atac antimonarhic la comanda lui Traian Basescu a scris si Rodica Palade in revista 22, certificind definitiva subordonare a revistei Palatului Cotroceni
Excelent, Ovidiu. O incheiere care e, in realitate, singura ratiune a acestor atacuri imunde. O introspectie in ‘logica si simtirea’ prezidentiale ramane, in definitiv, unica explicatie ‘rationala’.
Desigur, Preshu’ Basescu a facut o *mare gafa* – cum se spune, a pierdut o buna ocazie de-a tacea, nu?
Adevarul e muuult mai simplu: Mihai Intaiul *nu a fost un lash* & *nu a fost v-un erou*. A fost & el, precum milioane de altzii, un biet *om subt vremi*.
Dar, sa vii, cum scritzi, cu teoria asta, cum ca *opozitzia* actuala ar vrea sa re-instaureze monarhia, mie mi se pare nu numa’ hazliu, da’ oleaca supra-realist.
Ca, vezibine, vine Iliescu (un KGB-ist), vine Antonescu (phii, ce ironie de „patronimic”), un repetent la *istorie* (la chiar propriu), etc. (aia care-or mai fi), sa re-instaureze monarhia?!
Desigur, interventzia acelui ziar (desigur, pro-putere), da semnu’ *clar* ca „puterea” – o scriu pan’ ghilimele, ca noua , romanilor, inca *nu ne e prea clar* unde-i isvoru’ „puterii” – actuala simte ca i se strange shtreangu’ da gat.
Numa’ fain tuturor,
Nea Marin
Felicitari domnule Simonca pentru acest excellent article!