Aniţa lui Vodă

  Aniţa lui Vodă se primbla-n caretă; Lenuţa lui Băse e mult mai concretă: Ea nu vrea zorzoane şi fleacuri o mie, Nu vrea decît tronul, la Preşedinţie!       Vă invit să citiţi cu atenţie acest portret, făcut de cronicarul Ioan Neculce, în Letopiseţul Ţării Moldovei (scris în jurul anului 1740), lui Dumitraşco Vodă Cantacu­zino, care a domnit de trei ori în Moldova, între anii 1673-1685. Cronicarul nu-l iubeşte pe voievod şi, aşa cum procedează în numeroase alte rînduri cu alţi domnitori, mai cu seamă greci, îi face un portret acid, construit pe o trăsătură centrală a personajului, care dă unitate întregului tablou: pasiunea lui Du­mitraş­co Vodă pentru fetele tinere. Lui Neculce i se pare că domnul a întrecut măsura aici, afişîndu-şi cu ostentaţie (şi neruşinare) o asemenea legătură, care nu e nici măcar una veritabil sufletească (o mare pasiune), ci mai curînd una a poftei trupeşti. Pe vremea aceea, „opinia publică“ nu era chiar publică, în sensul de azi al termenului (nu existau ziare sau televiziuni). Ea se făcea din „gura lumii“, adică din bîrfe şi calomnii, mai mult sau mai puţin întemeiate. Bîrfeau boierii, cînd era vorba de o față boierească, dar bîrfea şi prostimea, prin […]