Apologia studiilor clasice in Romania

„Fiind Vladislav crai insufletit la fapte, mai mult decit ii era firea, de curajul lui Pavel Chinezul, a hotarit sa vada Timisoara la intoarcerea din Ardeal. Auzind Pavel de venirea regelui, a instruit exemplar trupele de soldati, si cu ele i-a iesit in intimpinare regelui la hotarele Banatului, marturisind mai mult prin fapte decit prin vorbe; fiindca, din cauza hemiplegiei, nu putea sa se faca inteles bine nici macar celor apropiati. Cu voce sovaitoare si bolborosita, indreptindu-si dreapta spre hotarul turcesc, fagadui, atingindu-si cerbicea, ca el, pentru mintuirea regatului, ar primi de buna voie chiar si jugul dusmanului. Miscat de infatisarea lui, craiul, amintindu-si de vitejia lui de odinioara, i-a strins mina, izbucnind in lacrimi, fagaduindu-i ca nu va sovai niciodata in apararea cauzei drepte, dindu-si chiar viata pentru ea.“ (Mathias Bell, Historia Comitatus Temesiensis) „Mergi, carte, si zboara cu aripi repezi deasupra cerului, si indreapta-te repede spre stelele din inalt. Cind vei fi saturat urechile zeilor din tarii, atunci vei fi miscat tot cerul cu o bucurie noua. Intoarce-ti drumul si purifica trupuri muritoare, si locurile manoase de pe pamint. Te vei intoarce in miini, cartulie placuta, si vei zbura din nou prin mii de guri ale oamenilor. Nu […]