ARTE VIZUALE. Salonul de arta – o expozitie perimata?

  • Recomandă articolul
Dupa anii ’90, discutiile cele mai aprinse s-au derulat in jurul argumentelor pro si contra expozitiilor colective, al saloanelor de arta, al acelor manifestari care implicau si factorul oficial, respectiv institutii ale statului in promovarea fenomenului plastic. Asa cum era de asteptat, reactia a fost puternica, dorinta de eliberare de sub patronajul politic in general era de inteles. S-a diminuat, uneori s-a ajuns pina la a se renunta la organizarea acestui tip de expozitii, s-au incercat noi conceptii de abordare a manifestarilor artistice, dar rezultatele nu au fost convingatoare. Acum, dupa mai multi ani de experimente, constatam ca nu exista nici un program expozitional coerent, care sa ofere o viziune, o radiografie asupra fenomenului plastic contemporan de la noi. Este un moment de mare degringolada in istoria artelor romanesti, in care se simte lipsa autoritatii profesionale, nu exista interes pentru cercetarea unui fenomen aflat in continua evolutie, pentru un tip de analiza critica asupra generatiilor de artisti ce au activat in perioada postbelica. Lipsesc institutiile muzeale adecvate, lipsesc marile sali de expozitii, revistele, un intreg sistem institutional credibil si responsabil, in acelasi timp, de ceea ce se promoveaza, un corp profesional care sa isi asume responsabilitatea si sa urmareasca fenomenul […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

object(WP_Term)#12883 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }