Balansoar pentru speranta si ratiune

  • Recomandă articolul
Andrei MARGA Speranta ratiunii (interviuri) Editura EFES, Cluj-Napoca, 2006, 412 p. „Cine se ocupa de filozofie nu se ocupa de idei arhivate, ci de insasi viata: a mea, a ta, a noastra“; „Trebuie distins intre lucratori filozofici, poate functionari filozofici si filozofi propriu-zisi, fara sa presupunem, prin aceasta, cum se face frecvent, ca filozofi au fost doar in trecut“; „in fond, numai la noi se iese prea incet din intelegerea triviala a democratiei ca simpla tehnica de a selecta sefii“; „Ne aflam sub o inflatie de vorbe si de clisee consumate, ce mai tin pina ce cetatenii isi dau seama ca au fost doar tinuti de vorba“; „Faptele sint la indemina: dincolo de viermuiala politica in jurul impartirii functiilor, nu exista vreun proiect de schimbare, iar performantele guvernarii sint mediocre“. Aceste citate incitante le-am luat din cartea lui Andrei Marga, carte cu un titlu criptic si oarecum oximoronic, Speranta ratiunii. Cele doua cuvinte sint, de altfel, greu de pus unul linga altul. La fel ca in jocurile cu magneti, polii se rotesc, „speranta ratiunii“ trece aproape de la sine in „ratiunea sperantei“. Dar si varianta din urma e acoperita de text. O prezentare a autorului risca sa se intinda pe […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

object(WP_Term)#12883 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }