BIFURCAŢII. A doua zi

  • Recomandă articolul
Se întîmplă uneori ca la vreo petrecere, cînd se bea prea mult, prietenii să ajungă să facă și să spună ce n-ar face și n-ar spune în ruptul capului la trezie. A doua zi, abia se pot privi în ochi cu jenă, își vorbesc poticnit, se despart cît pot de repede. Oricît de beți ar fi fost, ce-au spus sau au făcut nu se mai poate șterge și nu se uită, unii ajung să nu-și mai vorbească.   Ce vor face oamenii noștri politici de luni încolo? După toate lăturile pe care și le-au aruncat în față, după ce s-au gratulat reciproc cu înaltele titluri de pușcăriabil, mafiot, mincinos; după ce s-au reclamat unii pe ceilalți la Înalta Poartă de la Bruxelles; după ce s-au acuzat reciproc de subminarea statului de drept, de hoție (în cazul dlui Ponta, dovedită) – cum se vor mai așeza ei la aceeași masă de discuții, în același parlament? Cum vor mai face și desface coaliții? Ce compromis politic mai pot ei face? Mai au cuvintele vreo greutate pentru oamenii aceștia?   Dar ce vom face noi, oamenii obișnuiți? Cît timp ne vom mai împărți în două tabere care se demonizează reciproc? Cum și cu […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

Comentarii utilizatori

Comentariile sunt închise.