BIFURCAŢII. Cine fură azi un ou?

  • Recomandă articolul
Peste mai puțin de o lună, în mai toate universitățile din țară va începe susținerea lucrărilor de licență și a disertațiilor. Anul acesta, noi, profesorii, sîntem obligați să contrasemnăm o declarație de originalitate a studenților-autori. Pasămite, se încearcă stăvilirea plagiatului la acest nivel. E foarte bine. Probabil că altă soluție nu e decît ca noi să fim pedepsiți odată cu studenții dacă nu sîntem destul de vigilenți. Îi plîng însă pe colegii de la facultățile umaniste: acolo e destul de greu să verifici sute și sute de pagini, iar bibliografia e imensă. Pe de altă parte, ce fel de originalitate cerem lucrărilor de licență în domenii teoretice, unde nu se pune problema proiectării sau construirii unui dispozitiv, a unui program ori realizarea unor experimente noi? În ce mă privește, sînt foarte mulțumit dacă studenții mei dovedesc că au înțeles niște capitole de carte sau articole care depășesc cursurile făcute. Dacă înțeleg și dacă reușesc să prezinte ce au înțeles „cu cuvintele lor“ – care, totuși, nu pot fi cu mult diferite de ale surselor. Iar dacă studentul reușește să completeze singur părțile din demonstrații lăsate de autori drept „evidente“ (de multe ori, ca să te convingi de evidența asta e […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

Comentarii utilizatori

Comentariile sunt închise.