BIFURCAŢII. Contra democraţiei

Preiau titlul piesei lui Esteve Soller, dar nu pentru a pleda, de fapt, pentru democraţie prin înfăţişarea sinistrelor urmări ale deficienţelor ei, aşa cum face autorul spaniol, dimpotrivă. Poate mai potrivit, pentru că descriind mai precis ce urmează, ar fi fost „Împotriva unei anumite democraţii“, titlu inspirat de cel al unui vechi film românesc, din 1974: Despre o anume fericire. Dar, recunoaşteţi, titlul mai potrivit sună rău şi orice student la Jurnalism ştie că un titlu bun trebuie să sune bine şi percutant – e o lecţie bine învăţată, printre puţinele, întreaga presă o dovedeşte. Oricum, despre democraţia folosită malefic va fi vorba mai jos. Toată lumea e de acord, cu sau fără temei, bazîndu-se sau nu pe dovezi de tip statistic ori de alt fel, că, după 1989, calitatea învăţămîntului de toate gradele a scăzut şi scade continuu. Degringolada s-ar datora, între altele, scăderii calităţii profesorilor. De ce ar fi profesorii de azi mai slabi decît cei de ieri? Păi, din multe cauze, între care salariile de mizerie care fac meseria neatractivă nu sînt chiar ultima, dar şi pentru că a scăzut calitatea sistemului educaţional al cărui produs sînt şi ei, e limpede. Cercul, oricît de vicios, există şi […]