BIFURCATII. Cu creionul pe hirtie

Cei care se pricep spun ca cea mai buna metoda pentru a intelege un manuscris muzical este sa-l copiezi (de mina, fireste). Eu nu ma pricep, dar inclin sa-i cred: procedeul nu mi se pare diferit, in esenta, de cel care mi-l recomanda mama pe cind eram elev, anume sa invat „cu creionul in mina“. Sigur, actul copierii, al rescrierii, chiar constiente si atente, nu ma refer la copistii de la cancelarie, nu este o re-creatie, dar e probabil ca pune in miscare un mecanism intelectual mai complex decit simpla lectura. imi inchipui ca cei care, in mediile religioase, au acordat atita importanta (se mai acorda oare?) copierii textelor sacre trebuie sa fi intuit cumva si acest lucru, dincolo de motivatiile stiute. Cind eram student, o copie xerox era nu chiar un lux, dar, oricum, un lucru costisitor. Iar, dincolo de bani, marea problema era sa-l gasesti pe cel care avea relatii la un xerox (in cazul cel mai fericit, bibliotecarul insusi). De multe ori recurgeam la copierea de mina a cite unui articol care ma interesa din vreo revista. N-am inventat eu procedeul, l-am preluat de la profesori. inainte sa-l dau la xeroxat sau sa-l copiez, il citeam, sa […]