BIFURCAŢII. Dintr-una-ntr-alta

Citeam zilele trecute O viaţă liniştită, romanul lui Kenzaburō Ōe, excelent tradus de Anca Focşeneanu, şi am avut surpriza să dau peste o foarte fină, subtilă analiză a filmului Călăuza (Stalker), al lui Tarkovski. Nu a întregului film, e drept, ci a scenelor care ar putea explica replica soţiei călăuzei: „Căsătoria noastră a fost o greşeală şi de aceea ni s-a născut un copil blestemat“. Blestemat, adică unul cu puteri supranaturale, traduce personajul din roman. Pe Ōe, frămîntat de nevoia de a da un sens existenţei fiului său, un copil cu handicap intelectual, subiectul romanului acestuia şi al altora ale sale, pe care-l tratează cu o extraordinare delicateţe, e foarte firesc să-l intereseze anume această temă a filmului şi de la ea să pornească în înţelegerea celorlalte. Cine crede că orientalii n-au organ pentru arta europeană se înşeală amarnic. Îmi amintesc ce vîlvă făcuse, ce fervoare stîrnise, la apariţie, printre adolescenţii care eram pe-atunci, la începutul anilor 80 (dar parcă numai în noi?), filmul lui Tarkovski. Aveam colegi care-l văzuseră de mai multe ori la rînd, erau cozi la cinematografe. Sigur că unii dintre cei care le îngroşau veniseră duşi de val, sau din snobism, dar majoritatea erau cinefili împătimiţi […]