BIFURCAŢII. Librării

  • Recomandă articolul
Tot tam-tamul din ultima vreme în legătură cu noua, splendida librărie Cărtureşti de pe Lipscani mi-a adus aminte de o tabletă din 2007 (22 februarie): „Despre crîşme şi librării“. Scriam atunci:   Ce-are crîşma cu librăria? Păi, are. Dincolo de faptul că ambele sînt topoi (v-a plăcut?) de neevitat într-un oraş, care-i dau cumva măsura civilizaţiei, şi una, şi cealaltă îmi dau un acut sentiment de inadecvare – nu a mea, a lor. Încă nu se găsesc la noi cîrciumi populare, ieftine, unde să poţi mînca la prînz fără să te gîndeşti de două ori cînd duci mîna la buzunar. Nenorocitele lacto-baruri, unde se „servea“ vestita mămăliguţă pripită, tremurîndă ca o piftie, cu brînză de vaci şi smîntînă degresate de tot (super-light), au fost acum reşapate şi te îmbie cu apetisante şniţele şi chiftele lucind de grăsime. Cînd vezi ce-i acolo, ai crede că te plătesc ei ca să mănînci. Dar nu, nici măcar ieftine nu sînt! Între ele şi locantele cu pretenţii nu mai e nimic în afara sinistrelor fast-food-uri în care orice, de la carne la „salate“, înoată în maioneză sau în sosuri indigeste (dressing-uri, pentru cunoscători) care, mie cel puţin, îmi redeschid urgent ulcerul. Un echivalent al […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

Comentarii utilizatori

Comentariile sunt închise.