BIFURCAŢII. Master
- 01-08-2014
- Nr. 733
-
Liviu ORNEA
- Rubrici
- 9 Comentarii
Ca în fiecare an pe vremea asta, constat cu tristeţe că, pe măsură ce trece timpul, sînt tot mai puţini studenţi la masterele ştiinţifice – nu că ar sta mult mai bine celelalte. Ce lipseşte e motivaţia. Intrinsecă şi extrinsecă deopotrivă. Cei mai mulţi tineri nu învaţă ca să ştie, ca să afle ceva, ci ca să aibă o slujbă – bine plătită, dacă se poate. Or, majoritatea masterelor noastre sînt „de cercetare“. Pregătesc absolvenţi care să urmeze o carieră universitară sau de cercetare – în mediul academic, în institute de cercetare sau în industrie. Sînt o etapă absolut necesară în pregătirea unui doctorat. Asta la modul teoretic. Pentru că, la noi, cum industrie nu prea e, iar de companii care să aibă divizii de cercetare adevărate n-am prea auzit (cele care spun că fac cercetare aplică şi testează, de fapt, soluţii de la centru), masterul le foloseşte cu adevărat aproape numai celor care vor să continue cu un doctorat. Pe de altă parte, absolvenţii de licenţă cam ştiu că se pot angaja aproape oriunde cu diploma de licenţă, nu au nevoie neapărat şi de master. Cei cu master sînt ‒ la noi, cel puţin ‒ aproape întotdeauna, overqualified. Lucru […]
Iata o tema de cercetare. Puteti incerca si cu Rica Venturiano. Sau cu Rica Raducanu. Sau cu Fune-rica. Succes.
…..e diminutivul de la Abrambu-rica?
Ca profesor ce sunteti, ar trebui sa dati solutii. Ceea ce semnalati nu este nicio noutate.
Da vina pe studenti acela care scrie, ca sa va citez, astfel:
\”Cei mai mulţi tineri nu învaţă ca să ştie, ca să afle ceva, ci ca să aibă o slujbă – bine plătită, dacă se poate.\”
Ne scuzati ca nu putem fi cu totii asa de idealisti ca dumneavoastra. De la cate sfaturi am primit, am ramas fara gaste.
@Rica: Cine dă vina pe studenți? Sînteți sigur că ați citit textul scris de mine, nu vreun altul? De pildă, de la „Din păcate, noi nu reușim…”? De ce a semnala o stare de fapt înseamnă a te lamenta? Și de ce un text în care e semnalată o problemă, o stare de fapt, ar fi obligat să dea soluții?
@enus adina: Vă mulțumesc.
@joenegut: Vi se pare că eu spun altceva?
Un inginer este de abia inginer dacă a absolvit un masterat!
Altfel este doar agent de vânzări, etc.
Nu mă aventurez la alte domenii.
De la podea, cum bine spuneti, noi, astia care ne încăpățânăm să credem în frumos, în cultură și armonie ÎNCĂ existăm, și sper eu, suntem destui. Cred că este destul.
Vă mulțumim, Domnule Profesor pentru cuvânt și pentru tot ce faceți!
Am mai spus-o , parca tot in O.C. , ca Dan Barbilian trimis de Gh. Titeica in Germania sa-si cizeleze talentul in matematica si sa se intoarca cu un doctorat in Romania ,scolindu-se la Tubingen , Gottingen , Berlin , dar fara sa vina cu patalamaua dorita de Titeica (o va reusi ceva mai tarziu) , la revenirea in tara a gasit un post la Giurgiu. Nu i-au cazut galoanele. Ca nu dupa mult timp ajunge unde ii era locul , asta e altceva.
Cred ca autorul are dreptate in ce spune; vorbeste din interiorul sistemului , ba chiar dintr-o „casuta” mai aparte.
Eu credeam ca legea lui Funeriu a rezolvat totul, inclusiv problema masterului. Se pare ca ma insel. Dincolo de plansete, solutii exista? A da vina pe studenti este usor!
Domnule profesor, azi se cer buni executanţi, nu oameni creativi; şi, umblă vorba, prea multă carte micşorează disponibiltatea omului de a face ce i se spune.