BIFURCATII. Nu de pensie ma cutremur…

Ce eram eu speriat pina acum de perspectiva pensiei, dar ce sint acum! Cu fiecare zi in care mai citesc un comentariu lamuritor si inteligent, pricep mai putin si m-apuca mai tare groaza. Se maresc azi pensiile? Cum sa nu ma bucur, cu gindul la maica-mea, la soacra-mea si la atiti prieteni si cunoscuti? Dar cum sa nu mi se zbirleasca parul cind ma gindesc la mine si la nevasta-mea? Pentru astia ca noi, o mai ramine ceva? Intr-o vreme, aproape ma convinsesem sa-mi depun bani intr-un fond privat, exista niscaiva banci cu nume mare care inspira incredere, mai ales daca reusesti sa uiti de patania Bancorex… Dar din ce sa-i depun? Si merita sa tot stringi cureaua acum, cind inca mai functionezi cumva, pentru… cind anume? E departe. Oricum, m-am linistit cind am aflat ca statul, in mare mila lui, obliga deja tot poporul muncitor sa-si faca un fel de pensie privata. M-am bucurat: iata, tot ce n-am eu energie si nervi si curaj sa fac singur se rezolva de la sine. Ti-ai gasit! Statul ii obliga la aceasta noua forma de asigurare sociala numai pe tineri (pina la treizeci si cinci de ani e omul tinar in viziunea […]