Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
BIFURCAŢII. Prezumţia de vinovăţie
- 16-07-2014
- Nr. 731
-
Liviu ORNEA
- Rubrici
- 9 Comentarii
A devenit principiu absolut. Ne deformează raţionamentele, mai ales pe acelea aplicate unor chestiuni politice. Cînd încercăm să formulăm o lege, o metodologie, ne întrebăm întîi cum ar putea fi ea fentată, apoi cine s-ar putea folosi de ea ca să facă exact contrariul a ce dorim. Aşa apar legi întortocheate, în speranţa anulării a cît mai multe posibilităţi de fraudă – inutil, pentru că o minte, oricît de machiavelică, nu se poate gîndi la toate blestemăţiile. De curînd, Ministerul Educaţiei (care ar trebui să fie şi al Învăţămîntului, insistă, pe bună dreptate, Nicolae Manolescu) a schimbat complet Legea Educaţiei Naţionale. A schimbat-o prin Ordonanţă de Urgenţă, fără să explice care anume e urgenţa. Passons. Parcă aud: „Funeriu n-a trecut-o prin asumarea răspunderii?” Ba da, aşa a făcut. Dar a pus-o întîi în discuţie publică, a trimis-o la comisia parlamentară, s-a discutat. Şi chiar dacă Funeriu a greşit, e ăsta un motiv ca următorul ministru să-i repete greşelile? Mai ales că nu toate prevederile din acest OUG 49/2014 care a inflamat spiritele sînt absurde – un început de analiză echilibrată se găseşte în comunicatul emis de Universitatea din Bucureşti. Exemplu: reintroducerea posibilităţii doctoratului la fără frecvenţă. Sigur că ideal e […]
În Franţa, Italia sau în ţările anglo-saxone, numele complet al doctoratului care deschide drumul ocupării unor poziţii academice sau de cercetare este “doctorat de recherche” (“dotoratto di ricerca”, în engleză ‒ “PH.D.”) şi el este definit ca cel de al patrulea titlu universitar de stat (după bacalaureat, licenţă şi master), obţinut “în urma unor cercetări extensive într-un domeniu specializat”.
La noi articolul 158 al Legii Educaţiei Naţionale precizează la paragraful (1) că
“Studiile universitare de doctorat reprezintă al III-lea ciclu de studii universitare şi permit dobândirea unei calificări de nivelul 8 din EQF/CEC şi din Cadrul Naţional al Calificărilor”,
în vreme ce paragraful (6) vorbeşte despre
“doctoratul ştiinţific, care are ca finalitate producerea de cunoaştere ştiinţifică originală, relevantă internaţional, pe baza unor metode ştiinţifice, organizat numai la forma de învăţământ cu frecvenţă. “
Diferenţa de abordare este evidentă: în vreme ce occidentalii privesc doctoratul ca pe o “iniţiere în cercetare”, la noi accentul cade pe “al III-lea ciclu de studii universitare”, iar termenul CERCETARE este în mod ostentativ evitat, şi înlocuit prin sintagma
“producere de cunoaştere ştiinţifică originală”(!), “relevantă internaţional” (!!) şi obţinută nu oricum, ci “ pe baza unor metode ştiinţifice” (!!!).
Însăşi noţiunea de “Şcoală doctorală” este o inovaţie care în Franţa nu are o vechime mai mare de două decenii, şi care, în urma adoptării “Sistemului Bologna”, în România a dus la proliferarea unui nou ansamblu de forme fără fond, menite să mascheze cronica subfinanţare şi devalorizare a învăţământului de toate gradele.
Domnul Liviu Ornea are toată dreptatea să susţină că în trecut „toţi cei din generaţia mea şi dinainte şi-au făcut doctoratul în timp ce lucrau cu normă întreagă, nu neapărat în învăţămînt – n-a fost o fericire, dar s-au dat şi atunci doctorate foarte bune.”
Dar este foarte prudent în a analiza consecinţele practice ale reintroducerii prin ultima OUG a doctoratului fără frecvenţă:
„„Se deschide larg poarta imposturii“ – spun mulţi. Şi cred că ştiu ce spun.” (Cum rămâne atunci cu „prezumpţia de vinovăţie”? Este ea un defect de viziune, sau o concluzie legitimă a celor care avertizează asupra efectelor probabile ale acestei prevederi şi ale celorlalte 97 de modificări introduse prin actuala Ordonanţă?)
Ultima frază:
„Poate e timpul să ne străduim să nu mai gîndim „ca ei“, să nu ne mai schimonosim mintea – chiar cu riscul de a ne lăsa uneori înşelaţi.”
este complet de neînţeles pentru mine.
Sunteti in consonanta cu ministrii neispraviti din actualul guvern, inclusiv cei de la cercetare si invatamant (educatie)…
Logica va invinge. In campionatul judetean nu vor arbitra nicicand arbitri internationali, deci nu sunt motive pentru ca acestia sa fie urati de jucatorii din Teleorman.
Daca pentru a va exprima ideile sunteti nevoit sa apelati la mult prea nobilul sport numit fotbal inseamna ca sunteti un adevarat om de cultura!
Bag de seama ca neputand nega evidenta, anume ca cei care au acordat granturile pe vremea lui Daniel Funeriu au fost membri in echipele de cercetare care au primit finantare (adica, in limbajul care va este drag, ei au centrat, ei au dat cu capul), va ramane un singur lucru de facut: sa folositi persoana a doua singular si ca impartiti oamenii in 80%-20%. Spor la munca, tovarase!
Cand nu faci fatza decat in campionatul judetean teleorman si nu vei ajunge niciodata sa joci in Primera Division e normal sa-i urasti pe arbitrii internationali. Relax, man, esti in buna companie a celor peste 80% de gunoaie care au imputzit sistemul pretins universitar si de cercetare al rrrrominichii.
Complicitatea la impostura privind acordarea granturilor pe vremea lui Funeriu este notorie si a fost de neinvins (cei care acordau granturile se strecurau apoi in echipele respective) si pentru asta patria nu-i datoreaza nimic bun (nici lui, nici acolitilor lui). Ca sa nu mai vorbim despre scolile desfiintate.
Nu mai e vorba de abramburica, pricope, costoiu si gashca, intreg sistemul sorbonicilor romanesti pute de te trazneste. Luni, rect-orul universitatii de larga recunoastere internationala ASE declara senin ca anul acesta au renuntat la amaratele teste de admitere (formale majoritar) pentru ca SE SUPRAPUNEAU CU TEMATICA BACALORIATULUI. Crunta realitate este ca le ramanea dugheana fara musterii. Si au calculat corect: luni deja doua mii de bacaloriati pontalaci se ingramadeau sa devina economisti de larga recunoastere internationala.
Complicitatea la impostura cadre didactice – parinti – candidati la studentie este de neinvins. Macar numai pentru ca a dezvaluit-o in toata splendoarea ei Funeriu binemerita de la patrie.
Chiar asa. De ce nu ne ofera domnul Ornea niste exemple concrete de coruptie, de acum si din vremea vechiului regim!
Unele dintre articolele LEN-ului, asa cum a aparut ea in Monitorul Oficial, nu sunt cele asumate in Parlament. Cu alte cuvinte, in drumul de la Parlament la Monitorul Oficial au mai fost modificate unele articole.
Sunt foarte curios sa stiu care articol al LEN-ului a fost modificat in urma \”discutiilor publice\”.
Adevarul adevarat este ca LEN-ul a fost un Diktat.
, ultimul fiind un personaj ce se exprima uzual prin dezacord intre subiect si predicat , astia exista deja, doctori in stiinte militare… Zau d-le Ornea, puteati fi ceva mai combativ! Asa doar sa reiterati ce stim cu totii…