BIFURCAŢII. Şcoala. Cîteva lucruri simple
- 27-01-2012
- Nr. 609
-
Liviu ORNEA
- Rubrici
- 19 Comentarii
Nu doar despre universitate se crede că trebuie schimbată. Aşteptările sînt şi mai mari în privinţa şcolii de toate gradele, care pare condamnată la un amplu proces de primenire. De la o vreme, nimeni nu mai stă să cîntărească atent situaţia, toţi îşi unesc glasurile cerînd schimbarea. A cui? A programelor, fireşte. A manualelor. A profesorilor. A tot şi a toate. Argumentele sînt, desigur, slaba performanţă a elevilor, dovedită prin rezultatele la teste standardizate gen PISA şi la evaluările naţionale, la bacalaureat. Iar schimbarea se traduce, în mintea majorităţii, prin trecerea la ceva nou – programe noi, manuale noi. Noul fiind înţeles mai ales prin diminuare: program şi programe mai aerisite, manuale mai accesibile. Plus un învăţămînt „modern“ în care tehnica (Internetul, ce mîndru sună acest cuvînt!) să se integreze natural, elevii să nu mai scrie cu cretă, ci cu marker pe white-board sau pe table inteligente, să-şi facă „prezentările“ în power-point, iar profesorii să utilizeze intensiv metode de e-learning (termeni atît de intraţi în limbă, încît nici nu mai merită scrişi cu aldine). Din cîte ştiu din poveştile prietenilor care trăiesc prin Europa, programele copiilor lor nu sînt mai aerisite decît ale noastre – iar cînd sînt, […]
E de bine sau e de rau? Ce vedem daca venim?
Va recomand o excursie in satul Rugi, comuna Păltiniş, judetul Caras-Severin. Poate merita ceva atentie acest caz.
sa shtii ca io, cami-s da kiar 20 da ani p-acilea, pan’ nisipurile Arabiei, *o vad*: cum ca, studentzii (care-au avut un liceu da kam doua lulele), cand ma kompara (mda, pa mine, ala ku kreta & cu tabla!) ku ailaltzi, imi spun, le spun, imi skriu, le skriu, ca *asta* e kalea….
Ka, mde, io i-am kiar konvins*…
Pana la urma *ce anume e chiar de esentza*?
Pai, e *buna predare*, bre, aia care *da* rezultate! Restu’? Pai, firimiturile-s pantru kiar „catzei”, n-asha?
Cele bune, „lucid”,
Nea Marin
Mi-a facut reala placere sa il citesc. Pacat ca ele sunt doar ginduri ale autorului. Nu este si nu va fi o politica a statului roman, care de ani si ani face exact pe dos … 🙁
Domnule Ornea,
Incep prin a marturisi ca atat tonul cat si continutul acestui articol dedicat (desi nu in mod explicit) problemelor invatamantului exclusiv preuniversitar – mai bine zis diverselor genuri de exagerari si de aberatii care l-au adus in impasul actual – au constituit pentru mine o surpriza mai mult decat agreabila – care a tins sa se transforme in adeziune completa atunci cand am ajuns la pasajul pledand pentru revenirea la „invechitele” cunostintze, astazi dupa cum e bine stiut, din ce in ce mai subminate de catastrofala si demagogica moda a „competentzelor”…
Din pacate, Dvs ati comis deja imprudentza de a va angaja neconditionat in sustinerea din motive strict private a actualului ministru al Educatiei, pierzand din vedere necesara separare intre prietenie si interesul general, iar lucrul acesta se citeste pe deplin in raspunsul pe ati considerat necesar sa-l dati comentariilor de pe forum: aici sunteti intr-o defensiva pe care sofismul distinctiei dintre discutia „la firul ierbii” si „principiile generale” nu face decat s-o puna in cea mai eclatanta lumina.
Cat despre eschivarea finala de la a discuta probleme minore de tipul desfiintarii scolilor sau al „mutarii” clasei a IX-a la gimnaziu (de ce nu si soartei limbilor straine sau a… dispretului afisat la cel mai inalt nivel pentru scoala si slujitorii ei) pe motivul lipsei de pricepere proprie – aceasta a fost o miscare diplomatica, de natura sa inspire, realmente, o neconditionata revolta!
Draga Liviu din cand in cand mai ma uit prin manuale la intrebarile sotiei…. tin sa iti spun ca am pus mana pe manualul scris de colegii tai, sot si sotie, IM si AM. La un moment dat scriau acolo nistre monstruozitati matematice… si parca domnu IM este prof univ…
Un text corect atat in intentzii cat si in majoritatea solutziilor propuse. Exista insa o mica-mare problema: diferentza URIASA dintre cum percep elevii si actualii profesori „gadget”-urile. Sa predai cu creta la tabla unei generatzii (in sensul clasic – cei nascutzi dupa 1990) care NU MAI CITESTE O CARTE, existand intr-o simbioza totala cu computerul si telefonul mobil este o fantezie care poate duce de rapa tot procesul de invatzare. Profesorii actuali – cei mai mult complet depasitzi de progresele „IT”-ului – pur si simplu nu mai pot comunica la modul „magistru-invatzacel” – esentzial pentru o scoala eficienta cu elevii lor tocmai din cauza faptului ca putzini se pot adapta noii paradigme de comunicare inter-umana computer-mobil. Se poate preda cu creta la tabla dar rezultatul va fi banala repetare papagaliceasca FARA IMPLICAREA ELEVULUI, care se poate produce numai daca profesorul vorbeste aceeasi „limba” dpdv comunicatzional cu el. Aici este nodul gordian al reformei pre-universitarului: adaptarea profesorilor la noile mijlaoce de comunicare. Asa ca in acest context demagogia cu bietzii elevi mergand pe jos kilometri spre scoala cand se folosesc micro-buze peste tot chiar nu merita vreo atentzie.
uite, acilea-s *dimpreuna cu tine*!
Fara da discutziune. Ca eream *tanar* cand imi dadu’ madama de „pedagogie” un 7 (ca, daca-mi dadea un 6, nu ma calificam, neam! drept profesor…)
Trebuie avut *mare grija* cu aceshti „expertzi” pan’ pedagogie (care nu-s *decat* neshte profi *ratatzi*, alungatz’ da la clasa & care s-au „oploshit” pan’ cele structuri, travestindu-se pan’ „expertzi” in a preda matematica etc. etc.).
Ceea ce-a *mers* kiar *perfect*, pantru numa’ v-o 2000 da ani (adicatelea: tabla, creta, munca, ideea), le *pute*!
Ca, ei vor *noi metode, moderne*! Kiar , kiar asha cum o voiau mai an (pan’ anii ’80), cand veneau cu „modele” da plastik, pan’ care s-arate kum arata kiar tetraedru’…
Dom’le, io cu jigodii dan astea ma kiar „bat”, da ani da zile.
Mai nou, altele, vin cu lectzia (desigur: „moderna”, la ale mai tari inaltzimi ale technologiei), „pusa” pa ecran, de pa care *cetesc*, bre!
Pai, daca *asta* vrem, apai, sa shtii: ni ducem cu pluta (au, pan’ jos, datzi cu lantzu viceului) sa o *bine* shtii!
Ca-n shtiintzile *exacte* (mai ales matematica), noi tre’ sa li educam *imaginatzia*, bre! Shi *nu* sa transformam totu’ intr-un show da prost gust, pa care-l intzeleg pana & aia da clasa a cincea?
Ce-am „vazt” io, pan’ kiar ultimii ani? Pai, am vazt ca ku kat e prezentarea „mai tare”, ku kiar atat e mai slaba (-n idee). Ka vezi: asta vretzi? Noi v-o dam; ka, lumea s-adapteaza…
No ghine, sanatate & un an bun, batrane,
Nea Marin
Domnule Ornea,
Domnul ministru Funeriu a declarat ca dansul a starpit coruptia de la bacalaureat. Cum se impaca acesta afirmatie cu parerea dumneavoastra ca ministrului nu i se poate imputa coruptia existenta in sistem?
In alta ordine de idei, nu va cred asa naiv incat sa spuneti ca legea este buna doar pentru ca dumneavoastra considerati bune anumite parti ale ei. Ce ne facem cu cele pe care nu le considerati bune (daca exista asa ceva)? Un croitor bune masoara de zece ori si taie o singura data. Costumul pe care ni l-a croit domnul ministru, in aplauzele unora dintre care si dumneavoastra faceti parte, necesita retusuri substantiale.
Lipsurile de care pomeniti din nou (inclusiv inchiderea scolilor, ingreunarea accesului la scolarizare a celor oropsiti astfel) trebuie sa poata fi imputate cuiva! Iar cei care au gandit, fara cap, o asemenea schimbare, tot la firul ierbii, nu pot fi decat cei cu care, in continuare sunteti de acord, atata timp cat va este greu sa aratati cu degetul, invinuind pe cineva. Nu ne invartim toti in cercurile, la care dvs aveti acces, dar traim de generatii intregi pe acest pamant si ne pasa!
Sunt in mare parte de acord cu argumentele lui Liviu Ornea, dar m-as rezuma la o multime si mai mica de prioritati pentru reformarea scolii plecand de la situatia din SUA. In SUA administratia actuala (plecand chiar de la presedinte) a pus accentul in mod repetat pe necesitatea de a imbunatati calitatea educatiei (clasele 1-12), teza centrala
fiind ca educatia se va ridica proportional cu calitatea profesorilor care predau in scoli. Asadar s-a pornit pe ideea de a introduce o competitie reala intre profesori, care sa includa salarii preferentiale pentru profesorii buni, renuntarea la sistemul de posturi pe viata (tenure) si la principiul senioritatii (ultimul venit va fi primul plecat). Inutil sa adaug ca in majoritatea cazurilor sindicatele s-au opus ferm noilor idei, blocand orice schimbare a starii de fapt, comoda pentru majoritatea profesorilor mai vechi in meserie.
Revenind la argumenetele lui Liviu, sunt (evident) de acord ca manualele noi (alternative), programele aerisite, internetul si gadgeturile, utilizarea e-learning-ului nu vor ridica de la sine nivelui educatiei in absenta unei reforme de fond a modului de a „produce” si a mentine in forma (printr-o permanenta competitie reala) corpul profesoral. Indiferent ce vor spune comentatorii acestui articol, in mare parte sceptici din cate am mai vazut prin comentariile lor trecute, eu cred ca actuala reforma a invatamantului superior din Romania e pornita pe baze bune, si sper ca se va propaga spre invatamantul preuniversitar.
Mulțumesc celor care citesc ce scriu.
Sînt nedumerit și întristat de reacțiile multora care, parcă orice ar citi, înțeleg numai ce știu sau cred dinainte.
Nu mi-am schimbat defel părerea despre ministru și despre reformă. Nimic din ce povestesc aici nu are legătură cu Legea 1/2011. Eu vorbesc despre felul cum cred că ar fi bine să organizăm școala la firul ierbii, nu despre principii generale. Lipsurile pe care le știm cu toții și la care mă refer (de la salariile mici la corupția din sistem) nu se pot imputa nici ministrului nici noii legi. Iar despre închiderea unor școli sau despre mutarea clasei a noua la gimnaziu, nu m-am pronunțat niciodată tranșant pentru că nu mă pricep, deci opiniile mele nu pot fi relevante.
Iar copiii mei au studiat și studiază, deocamdată, în țară, domnule sau doamnă ursu.
Se anunta ger! Ma gandesc la sarmanii copii de la sate, care vor trebui sa parcurga si in astfel de conditii, pe jos, kilometrii ce-i despart de scoala. Acest efort nu ar fi fost necesar ,daca nu s-ar fi inchis/comasat scoli. Pana deunazi, d-le Ornea, il sustineati si aplaudati pe ministrul Funeriu, laudandu-i initiativele de schimbare si reformare a invatamantului romanesc. Nu ati trait asemenea greutati. Ati avut parinti deosebiti, care v-au sustinut, nu doar intelectual. La randul dvs. va sustineti copiii, nu doar intelectual, sa evite total (parca nu studiaza in tara noastra reformata, nu?) acest haos, care pana acum vi s-a parut absolut normal. Tare mi-as dori sa aflu ce v-a schimbat opinia. Si, vorba \”Avocatului\”, de ce doar pentru invatamantul preuniversitar? Interese avem cu totii, dar chiar asa?
Excelent articolul domnului Liviu Ornea.
Liviu Ornea pentru postul de ministru al invatamintului!
Si daca domnia sa nu vrea sa se desparta de catedra,macar sa formeze o comisie nationala
pentru reformarea invatamintului!
“Nu vorbeste el ,chiar asa din carti!”Stie!
Acum sunt f nedumerit: autorul e profund atasat de reformarea universitarului, crede ca procesul nu poate merge decat inainte, este unul din actorii care au renovat anumite aspecte ale sistemului universitar dar este inamicul categoric al reformarii surioarei mai mici. Labilitatea asta tulbura pe oricine, nu si pe dl Ornea. Asa cum din aparator infocat al umanioarelor s-a transformat intr-un inamic redutabil. Toate aceste ipostaze intr-un singur an! Care e de fapt nucleul dur al autorului, cine este el de fapt? IATA o intrebare la care at trebuie sa dam noi, fiecare raspunsul.
@mshafir nu jubilati stimate domn inainte de vreme
De programe se ocupa multi care nu au nici o vocatie.
http://www.romanialibera.ro/actualitate/educatie/scoala-romaneasca-in-2030-viziunea-unui-expert-international-250067.html
Draga Liviu, am „fugit” de acasa pentru jumatate de an la „capsuni”. Drept consecinta, dupa cum imi este obiceiul cand sunt plecat, dupa masa de prinz iti citesc rubricuta din OC. A trebuit sa intru un pic la recuperari, sa citesc si din urma ….
In fine, si pe mine ma intriga treaba cu manualele. Este cred cea mai mare timpenie care se produce cu invatamantul pre-univ.
Oare chiar nu poate sa se alcatuiasca o comisie nationala serioasa, compusa din cercetatori adevarati, care sa faca in mod unitar tot ce este Matematica pentru clasele V-XII?
Ce bine e cand ma pot reidentifica cu Liviu Ornea…….