Blackstar Bowie
Cum (ar trebui) să ne raportăm la D.B.
- 22-01-2016
- Nr. 806
-
Andrei ZBÎRNEA
- Arte
- 0 Comentarii
Acesta nu este un articol despre cariera lui David Bowie. Acesta nu este un necrolog sau un status de Facebook în care să deplîngem trecerea în neființă a starului pop-rock. Nu mă voi ocupa nici de topul personal David Bowie și nici de motivele pentru care l-am ascultat atît de puțin pînă în prezent. Nu voi construi o formulă de calcul pentru a înțelege de ce la sfîrșit de decembrie și început de ianuarie, 69 și 70 funcționează ca numere fatidice: Lemmy Kilmister (70), David Bowie (69), Alan Rickman (69). Nu voi spune nimic despre minunata colaborare a lui David Bowie cu trupa Queen la melodia Under Pressure (1981), devenită, între timp, un adevărat imn al mișcării Rock & Roll. Despre aceste aspecte s-au scris și se vor mai scrie multe tomuri de acum înainte. Premisele Blackstar Cred că merită să ne concentrăm mai mult atenția către ultimul material discografic al muzicianului englez. Blackstar (2016), o aparentă colecție eterogenă de cîntece însumînd 41 de minute, nu este doar testamentul pe care David Bowie îl lasă fanilor și ascultătorilor săi, cu toate că există tentația de a canaliza discuția în această unică direcție. De asemenea, cred că nu putem vorbi, referindu-ne la […]