Calea inimii

Mi-e greu să scriu despre o carte pe care o credeam imposibil de scris, fără să te contaminezi de o stilistică handicapată. Să scrii despre patrie fără să fii patetic, să scrii despre România fără să-ţi curgă acid sulfuric pe coala de hîrtie, să scrii despre politică fără să-ţi schilodeşti frazele cu prefabricatele lingvistice lemnoase ale limbajului politicienilor, să scrii despre fotbal atins de inspiraţie, să explici sondaje de opinie fără să-ţi sece cuvintele în propoziţie, să scrii despre Biserică fără să faci ridicole mătănii stilistice, pe scurt, să scrii ca un scriitor despre subiecte din cele mai neofertante e un pariu pe care Vasile Sebastian Dâncu l-a cîştigat în cartea sa (grafic, o adevărată „carteobiect“), O Românie interioară (Editura Eikon, 2013).   În cele patru secţiuni ale cărţii, „Calea inimii“, „Viaţa noastră ca un meci de fotbal“, „Politică pe pîine“ şi „A înţelege sau a schimba România“, Vasile Sebastian Dâncu adună eseuri publicate în presă, pe diverse platforme şi pe blogul său în ultimii ani. Filtrul cultural e unul interiorizat, dar mereu în alertă. Radiografiile lui Vasile Sebastian Dâncu lasă la lectură o plăcută impresie de amărăciune şi de tristeţe (dacă tristeţea şi amărăciunea pot fi plăcute!) mallarmeană: „La […]