Canonade, geologie literara si Pluta Meduzei

Despre recenta ancheta initiata de Observatorul cultural asupra romanului romanesc al secolului XX nu pot scrie decit in termeni oximoronici: o surpriza asteptata, o timida canonada, un blind seism, o miloasa Pluta a Meduzei. Probabil, in intentia redactiei, ancheta – lansata intr-unul din impulsurile nostalgic-festiv-concluzive ale sfirsitului de mileniu – se dorea un fel de ghiulea plina cu confetti care sa troieneasca multicolor monumentele romanului secolului trecut. Iata insa ca, dupa trecerea acestei ghiulele, peisajul arata sensibil schimbat: mari piramide sint reduse la dimensiunile unor musuroaie, in vreme ce forme ce zacusera nestiute in umbra acestora au capatat dintr-o data o redutabila volumetrie. As spune ca aparent inofensiva ghiulea cu confetti a provocat in cele din urma un mic seism al canonului literar. Sau, ca sa ma autoplagiez un pic, as spune ca acest cannonball a devenit un canonball, bila de otel suspendata de lant a demolatorilor de canoane. De altfel, izul iute al acestor demolari-reconstructii plutea in aer de mai multa vreme. Nevoia reconsiderarii canonului literar, clamata in repetate rinduri, a parut sa ramina intr-un stadiu pur enuntiativ; amutirea marilor autoritati critice ale deceniilor trecute, precum si dispersia vocilor noilor critici au facut ca modificarea canonului sa para un […]