Capitolul X, în care îşi face loc o interpretare (VIDEO)

Dacă din nou graţia divină s-ar pogorî pe pămînt, ar fi în stare omenirea să o recunoască şi să o întîmpine ca pe o a doua şansă de mîntuire? Dacă ea ar lua chip uman, umblînd printre noi şi ciocănindu-ne la uşă, am primi-o, am trata-o ca pe un oaspete demn de toată atenţia, cîtă vreme în mîinile ei stă şansa purificării noastre sufleteşti? Sau am fi orbi, raportîndu-ne din neputinţă la acel bun-simţ omenesc atît de echivoc, pentru că nu mai putem discerne semnele divinului, atunci cînd acesta ia forma umilă a unui semen? Grace, femeia cu nume simbolic, ajunge în satul cu nume simbolic Dogville, păzit de cîinele Moise. A evadat din ceruri şi tînjeşte după viaţa muritorilor. Atotputernicia Tatălui, figură vindicativă şi sîngeroasă, descinsă parcă din paginile Vechiului Testament, o înfricoşează şi, poate, o dezgustă prin cruzimea ei, fapt care o face pe Grace să dezerteze şi să se refugieze printre oameni. Nimereşte într-un sătuc tihnit, prin monotonia şi prejudecăţile lui. Este privită însă cu suspiciune şi socotită drept o intrusă care poate tulbura liniştea aparentă din gesturile mecanice ale localnicilor şi le poate, totodată, zgîndări sufletul adormit, scoţînd la iveală tumultul lor sufletesc, patimile reprimate, ura, […]