Care genocid?

Da, indigenii cuceriți de spanioli sînt fiin­țe umane, au suflet și pot fi mîntuiți de creș­tinism, e concluzia nunțiului papal la capătul unui proces care durează acum, pe scenă, o oră și 40 de minute. Totuși, la aplauze ies doar interpreții cuceritorilor, nu și cuplul mut al aztecilor cu piele albastră, rămași captivi în cuș­ca animalelor. Aztecii (în sensul modern al termenului propus de Humboldt) sînt și ei fiii lui Dumnezeu și nu mai pot fi ținuți în sclavie, spune verdictul procesului care opune umanismul argumentat de călugărul dominican Bartolomé de las Casas meandrelor gîndirii teologice a lui Juan Ginés de Sepúlveda. Dar în balanța Bisericii, interesele sale economice nu pot fi dezechilibate de piederea mîinii de lucru. La recomandarea judecătorului papal, afacerile coloniștilor spanioli vor fi susținute de comerțul cu scalvi africani în Lumea Nouă. E rîndul unor noi populații să treacă prin supliciul exterminării rasiale perpetuate de cauza crucii creștine. Funda­mentul istoric al Controversei de la Valladolid din 1550 e disecat de Jean-Claude Carrière în romanul omonim din 1992 și, ulterior, în dramatizarea care i-a urmat, pentru a descifra, în crimele conchistadorilor spanioli, mecanismul universal al decimării populațiilor cucerite. După secolele de robie a țiganilor din Țările Române […]