Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
Cetăţeni. Politică. Vot
- 01-08-2012
- Nr. 635
-
Ovidiu ŞIMONCA
- Editorial
- 28 Comentarii
Cum s-ar numi un ziarist care ar scrie, la cîteva zile după referendum, că avem un preşedinte (Traian Băsescu) minunat, care a cîştigat referendumul, care a avut o campanie strălucită şi care, cu ajutorul celor care nu au votat, a reinstaurat democraţia şi a evitat o lovitură de stat? Cum s-ar numi un ziarist care l-ar îngîna pe Traian Băsescu şi ar spune că toţi cei care au stat acasă sînt „europeni“, iar ceilalţi, care au votat, sînt nişte scursuri ale societăţii, nişte inconştienţi pe care nu trebuie să-i iei în seamă? Cum s-ar numi un ziarist care, cu lacrimi în ochi, ar scrie scrisori pateticoase alegătorilor, mulţumindu-le, în acest ceas de cumpănă, că au înţeles necesitatea unei riposte prin fuga din faţa secţiei de votare? Cum s-ar numi un ziarist care nu face distincţia între evoluţia (nemulţumitoare şi suspectă) a USL şi votul popular contra lui Traian Băsescu? Amîn deocamdată răspunsul. Sînt de părere că, după alegerile locale, ceva în echilibrul politic s-a stricat iremediabil. Deşi USL a cîştigat alegerile şi era firesc să încerce să-şi conserve victoria în perspectiva alegerilor parlamentare, ceva a precipitat lucrurile. Poate că acest ceva s-a numit arestarea lui Adrian Năstase, poate că s-a […]
1. Aveti mult mai multe certitudini decat mine, dupa cum se vede in comentariile dvs. E o deformare profesionala ? La mine, DA!
2. Daca citeati/intelegeati TOT ce am scris, ca nu era nici mult, nici greu, pierdeati, in mod fericit, ocazia de a vorbi de \”boarfe si paduchi\”.
Pai nu-i mai rational ca capitanul (scuze!) sa fie judecat mai tarziu. Pe uscat? Pai in inca 2 ani mai usuca multe , iar in plus va mai fi si plescarul unui \”fost presedinte\” . Din contra , trebuie scuturat acum ,sa-i cada toti \”paduchii\” de la cusaturi , atat ale boarfelor de pe el cat si ale celor din garderoba de familie.
„Dottore” este un apelativ corect pt. primul ministru, cu sau fara doctorat. In italiana, „dottore” se refera la o persoana cu studii superioare (licenta, master).
1. Este PRIMA mea interventie in spatiul public si am facut-o pt. ca parea necesara, poate obligatorie.
2. MESAJUL, foarte SCURT si pe’ntelesul TUTUROR este:
a) Este STUPID si INACCEPTABIL sa scufunzi corabia doar ca sa omori capitanul (indiferent daca acesta merita sau nu asta). Stupid pt ca Dvs. AUTORII si INACCEPTABIL pt ca EU, CITITORUL, SUNTETI/SUNT pe corabie.
Fiti siguri, in ceea ce ma priveste, sunt doar PASAGER si nu ANGAJAT!
b) Daca ACCEPTATI/PARTICIPATI la MUTINY, fiti CONSTIENTI ca incalcati legislatia internationala (a navigatiei) si VETI FI JUDECATI. Nu-i mai simplu, rational, sa-l judecam pe capitan pe USCAT, in conditiile in care nu mai are comanda ? Mai ales ca nu mai era mult de asteptat…
3. Mai fac o incercare, pt cei carora „nu le pasa” de capitan:
Nu e oare clar ca existenta a DOUA grupuri MAFIOTE, in locul unuia singur, e „de preferat”?! Macar pt ca ofera POSIBILITATEA ca, din patru’n patru ani, UNII sa-i bage la mititica pe CEILALTI. Chiar nu stiti ce’nseamna „winner takes it all”, la NOI ?!
4. Urmariti, va rog, desfasurarea evenimentelor; tot nu pricepeti ?! Va previn: apa-i rece si rechinii au dintii ascutiti.
Sînt cel mai mare comunist al Europei. Bravo, pierre, m-ai dibuit! Patria iti va ramine vesnic recunoscatoare!
Mai departe: despre comportamentul lui Ponta si Antonescu. Te rog sa recitesti acest articol, la care ai postat atitea si atitea comentarii. Chiar simti ca as incuraja (as trece cu vederea) plagiatul lui Ponta, de pilda? Ca as fi ingaduitor cu Ponta si Antonescu? Reciteste articolul, nu este o chestie atit de grea. Si respecta adevarul.
Mie mi-ar fi rusine, la virsta dumitale, sa vehiculez informatii false si sa aduc acuze neintemeiate.
Te-as ruga, din acest moment, sa-ti manifesti opiniunile in alta parte. Cei care mint si dezinformeaza nu sint incurajati sa se exprime aici. Drum bun, lumea larga iti este deschisa sa-ti asculte parerile!
DE LA BERLIN ? ar fi zis-o ?
Vă obsedează acest AR FI ! Şi pe mine, dar doar pentru că nu este !
Nici „minoritar” nici „marginal” ! Nu vă mai auto-victimizaţi auto-ironic şi megal(itic)o-mioritic.
Şi comuniştii (de stînga) înfiorător de minoritari, în 1944, au pus mîna pe o ţară, au prădat-o, au distrus-o şi de-atunci neîncetat, continuă să o facă (sub alte denumiri, măşti, schimonoseli şi tertipuri ; unii folosesc azi, tot mai des, cuvîntul „socialism de stat” ) cu brio, că se cheamă Iliescu, Năsase, Băsescu, Ponta sau Antonescu.
Nu DOAR dumneavoastră vă gîndiţi „la semenul şi aproapele”.
Nu vă îngrijoraţi, nu sînteţi singurul care îi respectă pe cei 7,4 milioane de votanţi şi care nu-i huleşte deloc. Mai sînt încă mulţi alţii, chiar aici, chiar acum.
De altfel nu asta e problema, pe care nu doar dumneavoastră încercaţi să o conturnaţi, ci durerea-boala pe care stînga socialist-comunistă a adus-o în ţara asta şi nu mai vrea să lase nimic.
Şi încă o chestiune, vă rog, dacă îmi permiteţi : tot vorbiţi de “contra lui Băsescu”, dar ce propuneţi în loc, pe Ponta şi Antonescu ?!? căci este clar că cei care vor “Jos Băsescu” îi vor pe Ponta şi Antonescu.
Ca om care se gîndeşte “la semenul şi aproapele lui” (de altfel, din punct de vedere ideologic-politic, un pur slogan comunist de cea mai pură speţă criminală) v-aţi gîndit la consecinţele revenirii la puterea României a unor forţe “politice” de cea mai pură sorginte comunist-leninist-stalinistă cu sînge pe mîini şi morţi pe conştiinţă ???
Oare cei 7,4 milioane de votanţi s-au GÎNDIT şi ei ?!? M-aş mira !
Vă doresc sănătate şi veselie, spusă de mine personal, sincer şi autentic.
P.S. Să fim oneşti ! “din tată-n fiu” în contextul de-aici, are o cu totul altă semnificaţie, nu are Nimic de a face, direct şi personal, nici cu tatăl şi nici cu fiii (copiii) dumneavoastră.
Eu aş fi folosit o altă expresie : “ ce naşte din pisică , şoareci mănîncă!”
Nu este cazul să săriţi ca ars “încrîncenat şi pătimaş”!
Devine, ESTE caraghios !
1. NU erati dvs. „cel mai echidistant dintre cei care scriu”, ci un „amic comun”!
2. Mi-am permis (am tot dreptul) sa evoc memoria tatalui meu, in contextul argumentelor istorice, repetate obsesiv de Mr. Pierre. Sunteti complet „alaturi de drum” cand ma intrebati ce „mi-au facut tatal si copiii dvs” (?!)
3. Am invocat, pe buna dreptate, „stangismul autorilor, posibil mostenit” ca pe o SCUZA si nicidecum ACUZA! Asupra acestui aspect meditati, rogu-va.
4. Sa fiti sanatos si responsabil, zic eu.
@ cititor 1. Vom trai si vom scrie. Vom vedea ce nominalizari se vor face pentru conducerea ICR, cum se va comporta Senatul fata de actiunile urmatoare ale ICR. E de scris.
@pierre. Am luat nota de demonstratia dvs. Ramin un minoritar si un marginal. Care se gindeste la semenul si aproapele lui. Care nu huleste. Care ii respecta pe cei 7,4 milioane de votanti contra lui Basescu. Si care il respecta si pe pierre pentru demonstratie. Sa fiti sanatos si vesel, cum ar fi spus Caragiale!
@ Paltin Ionescu Ziceti „de stinga, din tata’n fiu”… Nu merge, imi pare rau, nici ca metafora. Tatal meu v-a facut vreun rau? Dar copiii mei? De ce amestecati parintii si copiii in toata aceasta discutie… Daca gindul pentru semenul tau (in minoritate) inseamna sa fii de stinga, atunci sint de stinga. Prefer sa ma gindesc la oameni tratandu-i ca individualitati, respectindu-le optiunea politica (de stinga sau de dreapta, daca or exista dreapta si stinga in Romania), si nu in termeni de „victorie” si infringere”. Inainte de „victorie” sau „infrangere”, sa fim atenti la suferinte, la necazuri, la apasari. Si sa incercam sa fim mai putin incrincenati si patimasi!
Sa fiti sanatos si vesel, domnule Paltin Ionescu, cum ar fi zis Caragiale!
Cred ca sunteti un om bolnav, asa s-ar explica si alunecarea brutala spre vulgaritate a limbajului domniei voastre si incoerenta gândirii de care sunteti furat.
Cu voia domniei voastre, va urez delir placut !!
EFLUVII, INCOERENŢE, GREGARITĂŢI, IGNORANŢE, IGNOMINII, INSULTE, FLEGME, BĂŞCĂLII, MIŞTOCĂRII, FUDULII PUTREZIND LA VEDERE
Tăbăcirea lentă, mecanică, stoică, profund subtilă, alteori de-un barbarism primitiv, deformarea-adevărurilor, repetarea permanentă, absolută şi obsesivă a clişeelor mitocăniei şi mahalalei româneşti, înspăimîntată, strivită, terorizată şi dirijată azi automat înspre abatoarele pauperizării mentale abominabile şi a defrişărilor de-o sălbăticie inimaginabilă a cunoaşterii, culturii, a spiritului, a responsabilităţii şi civismului, a libertăţii şi a moarlei, a adevărului şi esteticului, a frumosului şi a armoniei a transformat România într-un peisaj de un URÎT ORIBIL DEZGUSTĂTOR pe care se scrie, se dansează, se fac teorii, politică, se face artă, băşcălie, mişto, şi se CULTIVĂ superior ironic un “NU ŞTIU CE”, un “postmodernism”, o artă şi o cultură de un dizgraţios abominabil, pe care cei care ZAC ÎN, nu mai au cum să-şi mai dea seama de mai de NIMIC.
Laminarea Libertăţii Individuale, îndoctrinarea şi ideologizarea Tăvălug Compresor din 1945 pînă azi, cu o diaboilică persistenţă, a adus azi la tot ceea ce vedem în România la fiecare pas, citim în ziare şi cărţi, vedem la televizor şi în filme, auzim pe stradă, la vecini şi prieteni, peste tot, în tot, în aer, în carne, în suflet, în minte, în creier, în întreaga Fiinţă românească. Se înghite ca haplea orice gogoriţă, orice clişeu, orice prostie, orice prostire şi după aia se face artă şi poezie, politică, sport şi filozofie imaginîndu-ne că sîntem geniali, unici şi artişti.
Şi se CULTIVĂ insistent această stare de urît, de mizerie, de putred şi descompunere cu o aroganţă pervers-sinucigaşă inimaginabilă dezgustătoare.
Cenzurarea adevărurile îşi face pe ici pe colo simţită prezenţa, se fofilează, se instalează chiar şi aici, se încurajează provocările ieftine, non-nivelul IN-culturii, inteligenţei şi a priceperii, surzenia, prefăcătoria, cecitatea şi ipocrizia, limbajul deocheat, gregar, de mahala, mitocănesc.
Nici nu mai este surprinzător cît de mult şi cum, se încurajează băşcălia şi miştocăria,
de televizor, de bordel, de tejghea, de şatră, de GROAPĂ !
Cînd chiar şi unul dintre cei mai grozavi poeţi se lasă dus în ispită de spectacolul de bîlci oferit pe tavă capcană os de ros trufanda putredă, de puterea statală ucigătoare, îmbîrligătoare de sensuri şi adevăruri ?!? Devenim trişti, plîngem, ne revoltăm.
OARE CUM, în aceste condiţii, mai poate exista Dialogul, şi cum AR mai putea deveni acesta, o faptă benefică pentru Toţi.
TOŢI, sînt cei care doresc ieşirea din GROAPĂ, indiferent dacă sînt istorici, literaţi, matematicieni sau 7,4 milioane de votanţi, sînt cei care Au Curajul să iasă din abominabilul reflex condiţionat pavlovian de distrugere a Libertăţii, Luminii şi Adevărului.
musiu pierre, draguta, mataluta, matale chiar trebuie sa scrii cinci komentarii kilometrice ca sa spui un lucru simplu: cei 7,4 milioane de persoane de persoane sunt in minoritate.
Ce simplu e: un singur rand!
Mai departe, draguta, mataluta, musiu pierre, am o intrebare la tine, daca permiti: de ce mictionezi pe votul celor 7,4 milioane de persoane? Doar comunistii – esti comunist? – mictionau pe minoritate, pe disidenti, pe cei care se abateau de la linia partidului, pe minoritati.
pierre, draguta, mataluta, sunt curios cate comentarii ai sa „bagi” ca sa ma convingi ca eu sunt comunistul, iar matale esti marele democrat.
Sa fie Basescu presedinte, daca asta-ti doresti. Dar, tu, TU, draguta, mataluta, de ce nu-ti pasa de votul celor 7,4 milioane de persoane? mesajul tu pentru ei este „mucles”, sunteti minoritate. Atata vrei sa scrii. Ura! Traiasca majoritatea!
Discursul dvs. despre comunism, cher Pierre, l-am inteles, exact ASA, de la tatal meu, acum 45 de ani.
Dar:
1. Venea de la un om drag, ale carui moralitate si capacitate de a judeca le verificasem deja;
2. Se adresa unui adolescent cu mintea deschisa si sufletul curat;
2. Era usor verificabil, era suficient sa te uiti in jur.
Dvs. CUI scrieti ?! Cum vreti sa fiti inteles/acceptat in absenta oricareia dintre conditiile de mai sus ?! Oare v-a scapat faptul ca si cel mai „echidistant” dintre autorii de la OC este „de stanga, din tata’n fiu ” ?! Ce sperati, sa va raspunda, ca Tutea, ca „in tinerete practicam un stangism imbecil ” ?! E nevoie sa va spuna cineva ca „istoria e scrisa de invingatori”, ca N-ARE CINE sa faca procesul pe care sufletul rascolit il cere ?! Si inca: ce cauta POEZIA in astfel de discursuri ?! Stiti mai bine ca mine ca ea devine „patriotica” daca amestecam lucrurile …
De ce nu cautati aliati/interlocutori in lumea celor care nu sunt nici literati, nici istorici ? Sigur va e clar ca istoria, literatura, matematica n-au functionat LA FEL in varii regimuri… Sa nu fi vazut oare ca semnatarii „scrisorii (rusinii) pierdute”, publicate, eh oui, AICI, sunt, intr-o covarsitoare proportie „literati si istorici ” ?! Adica
doua indeletniciri care au mare nevoie de IMAGINATIE; acest lucru fiind clar pentru literatura, iar pentru istorie, date fiind vremurile, era indispensabila ca sa gasesti „dovezile” de care „e nevoie” ca sa „iasa cum trebuie”.
V-am scris doar pt. ca
am „simpatizat” cu indignarea care v-a cuprins cand ati fost „tratat de basist” si, la fel, cand oamenii se fac (sper, altfel e si mai rau!) ca nu pricep ca nu poti, oricat „l’ai vrea mort” sa schimbi, cu iresponsabilitate regulile prestabilite ale jocului. „De la logique, avant toute chose”; „la musique, funebre, viendra apres”.
Răspunsul este mai mult decît Limpede şi Evident : DELOC ! Chiar prea puţin !
Interpretările unora scot în evidenţă nepriceperile lor. Boala care bîntuie nebănuită spiritele autohtonilor acompaniază credincios şi metehnele celorlalţi chiar la sute sau mii de \”kilograme\” distanţă .
Din Păcate în România lucrurile sînt cu mult mai putrede decît par.
Celor care ştiu să facă morală altora, înainte de toate AR TREBUI să facă MORALĂ
AUTORILOR Fenomenelor HALUCINANTE din România.
Unora le este mai comod să se lege de alţii decît de cine trebuie,
Tocmai de-aceea Lucrurile au ajuns azi AICI !
Miştoul, Băşcălia şi Fleşcăiala Reacţiilor , ca să nu mai adaug
Indolenţa şi Ignoranţa, Prostia, Nesimţirea şi Lasă-mă să te Las
De la Popor pînă la Toate Bestiile-Actorii Elitelor Politice sau Intelectuale,
Cu atît de puţine Extreme Excepţii, au adus Firesc la Dezastrul de Azi.
Se dau unii deştepţi, înţelepţi, calmi sau zen, care legîndu-se de curul altora (al meu, aici, fără să mă cunoască ) fără să citească ATENT şi cu capul lor propriu, şi fără să priceapă mai mult decît au învăţat la şcoală, dau sfaturi altora să se mai potolească şi s-o spună mai blînd, de ce nu, chiar să tacă.
De ce Comunismul şi Comunştii au voie să se exprime şi să existe, iar Fascismul sau Nazismul, NU ?????? Înainte de a formula corect un răspuns fiabil am să vă rog să respiraţi adînc şi să păstraţi o prelungă absolută linişte. NU ! Nu ne cunoaşteam !
Nimic nu-i prea mult sau îndeajuns pentru ceea ce se întîmplă în România !
P.S. Nimeni nu a interzis nimănui să se exprime, cum alţii au voie să o facă, OARE şi celorlalţi le este Permis aceeaşi Libertate ? NU ! DELOC ! Şi se întîmplă chiar aici, sub ochii noştri !
Intrând pe acest fir de discutie din întâmplare, dau de domnul „pierre” pr care nu-l cunosc si-l rog sa nu se supere daca îmi pun aceasta întrebare, dupa ce l-am citit rapid în ultimele comentarii: nu vi se pare ca vorbiti cam mult si fara sir?
Va reprosez urmatoarele: patosul, procesul de intentie, fumurile de om care traieste afara (moi aussi, si vous souhaitez que l’on se le dise dit en passant), generalizarea inacceptabila.
Ca sa va linistesc: nici eu nu sunt de acord cu ceea ce se întâmpla nici macar cu analiza dlui Simonca si sunt trist pentru tara mea de origine, dar nu-mi permit sa-i bag pe toti în aceeasi oala si nici sa cred ca totul este putred, cum pareti sa afirmati.
Admiteti ca libertatea de opinie este egala cu diversitatea acesteia. Si ca dl Simonca are dreptul sa-si exprime opinia fara riscul de a fi trata de toate cele.
Allez, prenez un Zanax et calmez-vous un peu!!!
A bon entendeur salut !
UNUIA DINTRE PRESUPUŞII, din cei PRESUPUŞI 7,4 milioane DIN PRESUPUSA POPULAŢIE A ROMÂNIEI ÎNTR-UN STAT DE DREPT
Dacă (h)am privi mai atent , “Ham !” “Ham !”, unele din întîmplările vieţii, (H)am descoperi uluiţi cît de tare, greoi-mult şi profund sîntem mai înlănţuiţi decît nici nu ştim, decît nici nu ne imaginăm, decît nici nu ne putem imagina în miracolul cifrelor, în special cînd “statisticile sînt deţinute( în ToTaliTaTe) de statul de drept”
De cîte ori oamenii n-au pierdut Trenul pentru 1 minut, cîteodată doar pentru 30 de secunde ? !?
De cîte ori Învingătorul nu A CÎŞTIGAT (doar) pentru o SUTIME (o mieme) de secundă ?!? Aşa s-au stabilit Recorduri Mondiale !
Nu este vorba DOAR despre fotbal, este pur şi simplu despre VIAŢĂ în sine, de EA pur şi simplu !
De cîte ori Destinele n-au atîrnat doar de un FIR de AŢĂ, alteori doar de un FIR de Poveste, sau O !VAI ! de greşelile arbitrilor, PLUS, de cele mai multe ori, n-au depins decît doar, de cine le povesteşte.
Şi-apoi nu doar AMĂRÎTĂ este viaţa-victoria aceasta, ci pur şi simplu-A-de-Vărul de-aici şi faptul că ne este “teamă” să-l acceptăm ca atare şi să-l luăm în piept
Niciodată ca acum “politica” românească nu s-a identificat mai superb, mai concret, mai exact, mai Sublim, cu MIZERIA “fotbalului”-sportul autoHton.
Uneori, în mod naiv-provocator, sînt unii care te împing la afirmaţii sinucigaşe, dar eu care am murit deja de 475 de ori nu mă mai tem de nimic, nici de erori. Pe care mai pot totuşi să le accept şi să le modific în consecinţă. Oare şi ceilalţi AR putea face la fel.
Într-o „lume” în care totul este TRUCAT şi Manglit-Şmecherit începînd cu chiar mitica-mititica-miticĂ „revoluţie” din decembrie 1989 după care populaţia României, şi-a ales, Votînd, cu 86 %, un preşedinte Criminal şi Bandit, pe care după aia l-au mai ales încă o dată, celor de azi, după 22 de ani de groaznice-grozăvii, Presupunînd că sînt 7,4 milioane, dintr-o populaţie Presupusă, între cîteva zeci de milioane şi alte zeci de milioane, la un Referendum Presupus, liber, corect organizat, limpede explicat, cu reguli clare şi stabilite dintr-un început, Presupunînd că în România lucrurile se petrec cinstit, Presupunînd că nu se Fură, ceea ce este greu, dacă nu imposibil de Presupus, chiar dacă am SuPrapune o grămadă de Presupuneri unele peste altele în starturi succesive şi groase, nu-mi mai rămîne decît să le spun, celor 7,4 milioane de votanţi Pesupuşi, Presupunînd că AR fi Predispuşi să asculte şi altveva decît discursul oficial doctrinar, Presupunînd că măcar cineva AR asculta, AR pricepe, AR dori să înţeleagă cîteceva mai apropiat de un adevăr cît de cît obiectiv, le-aş spune că au făcut foarte bine că au fost la vot şi şi-au exprimat părerea lor personală, presupus, Proprie, şi că ÎN CONTEXTUL României, cu regulile
banditismelor de toate culorile şi toate gusturile, pe care poporul român le acceptă şi astfel le încurajează de 22 de ani, 7,4 milioane de voturi nu ajung să-l dea jos pe Băsescu înscăunîndu-i la putere pe Ponta şi Antonescu, că sînt în Minoritate ( vezi legile alegerilor democratice, refendumurilor, referendumului actual) Ei fiind doar o majoritate în Minoritate, şi că, în acest caz, ca Minoritate, ca Orice Minoritate, au pierdut Concursul-Meciul-Întrecerea-Referendumul, şi că cel care a cîştigat, învingătorul este cel care este, iar Victoria îi aparţine, pînă la următoarele Alegeri.Şi că vor avea şansa oferită de democraţie să se exprime şi să-şi aleagă “învingătorul” în cadrul civilzat şi legiut al democraţiei, firesc, la următoarele alegeri. Aşa se joacă „jocul” acesta.
Presupunînd că lucrurile pot fi ceva mai clare acum, într-o lume, ţară, şi societate mai mult decît tulbure, sper că am reuşit, măcar în parte, să răspund întrebării domnului Ovidiu Şimonca (şi nu numai)
P.S. Este imperios necesar a preciza CĂ : Limbajul, expresiile, ideile, gîndurile, Presupunerile altora, nu sînt ale mele, nu le însuşesc, şi fiecare este Responsabil de ceea ce afirmă şi face. Presupunînd că noţiunea de Responsabiltate este limpede pentru toată lumea, deşi fie vorba între noi, există mari şi profudne motive de îndoială.
Iar ca individ liber, nu am pretenţia şi nici puterea, şi nici nu doresc, de-a mă adresa a 7,4 milioane de oameni pentru a-i convinge de vreun adevăr sau altul şi, nimeni şi nimic nu mă poate obliga-provoca-ameninţa a o face.
Nu fac decît a împărtăşi pur şi simplu păreri personale care n-au nici cea mai mică intenţie de a convinge sau îndoctrina pe cineva, de nu mai ştiu eu care adevăr sau idee. Sînt Liber şi mă exprim DOAR în numele meu, şi fiind responsabil îmi asum Doar propriile-mi afirmaţii, nu şi Presupusele Interpretări.
Dialogul corect rămîne singura cale de înţelegere şi convieţuire. Restul nu-s decît PRESUPUNERI. Mulţumesc !
E o incercare pentru actuala putere. Patapievici a demisionat avand un sprijin important de la artisti si scriitori (Mircea Cartarescu, Cristi Puiu, Dan Perjovschi etc). Actuala putere va propune un om de calibru si de anvergura institutionala si intelectuala? Sau se va face, din nou, de ras?
Dupa esecurile de la Educatie, cine va fi succesorul lui Patapievici? Un nepriceput, care sa promoveze interesele de gasca, sau un manager cultural?
Domnule „pierre”, spuneţi: „Oricît de AMĂRÎTĂ AR FI O VICTORIE, EA ESTE O VICTORIE !”.
Cred că, cu o asemenea afirmaţie, trimiteţi evenimente ce fac parte din istorie în tribunele fotbalului autohton.
Vă supraapreciaţi !
A fi sau a nu fi înjurat sau tratat de : ”băsist”
Vorbeşti Liber de una de alta, ai o părere, o spui răspicat, pe şleau şi pe româneşte, HOP apare un tovarăş de te miri unde, şi PLAF-ZBANG ţi-a trîntit-lipit-pus o ştampilă ”băsist”, tocmai de unde, tocmai unde te aşteptai mai puţin.
O Ştampilă cam ca aia de pe dosare, cam ca alea peste semnături în josul declaraţiilor, cererilor şi altor tot felul de formulare toate adunate cu grijă în cîte un dosar în funcţie de subiect, nume sau personaj.
ZDRONG ! scrie negru pe alb, ţi s-a tras o caracterizare, o concluzie, o categorisire, Un Clişeuu, PLUF : ”eşti băsist !”. eşti înfierat ”proletaraşte”, eşti ”înjurat”, eşti arătat cu degetul, devii peste noapte un pestiferat.
Nici nu ne cunoaştem, nici nu ne ştim, şi HOP o pleaşcă-n văzul lumii cu zgomot şi artificii, aşa cam ca o „””înjurătură” românească cu sos şi cu zemuri urît mirositoare, jeguri, cleioase, zgrumţoase, pestilenţiale, culori incerte, origini profunde de tot felul, în special cu de-alea despre care nu ştii ce sînt, de unde vin şi unde-or să te ducă.
Noile înjurături la modă azi în România sînt cu numele proprii ale politicienilor, bandiţii – mafioţii de ”frunte”, EŞTI : „”băsist”, ”pontist”, ”antonicianist”
Nu Domnule ! nu sînt decît un om LIBER !
Departe, Departe de haznaua în care nimic nu-i curat ! PLEOSC ! Un PLEONASM !
Atît de liber încît nu-mi este ruşine să spun ce gîndesc.
Ei tocmai aici, ni se dovedeşte, că nici ziariştii în Românis n-au priceput încă jocurile democraţiei, aşa cum este ea pseudo-democraţie-n toată legea.
Eu n-am nimic de spus celor 7,4 milioane de cetăţeni, eu nu sînt ziarist să-i induc în eroare, în ispită, îndrumîndu-i pe calea cea bună.
Spun doar ceea ce cred despre sistemul de vot aşa cum democraţiile adevărate Adevărat Civilizate au ajuns azi să-l conceapă şi să-l perfecţioneze.
Şi-apoi o chestie simplă domnule Ovidiu Şimonca, dacă aş fi ”băsist” este ceva rău, este antidemocratic, este un blestem, este o prostie, este o imbecilitate, este de condamnat, este interzis, este de scuipat, de ocolit, aş fi un pestiferat ???
Vă contraziceţi singur ! ”Vorbiţi” despre cele 7,4 milioane care vai, vai, dar în schimb, din înaltul statului de ziarist şi de controlor al Adevărului, mă trataţi de ”băsist” formulînd acest lucru ca o Judecată de Valoare, ca deţinător al Moralei Absolute .
Acest gen de limbaj este unul Tipic BOLŞEVIC, Terorist, este un limbaj care duce la un linşaj mediatic la început, terminîndu-se de cele mai multe, cu cel fizic, psihic, spiritual.
Tovarăşi ! în democraţie, votul este liber, independent şi secret.
Omul este pe deplin liber să voteze cu cine crede el, şi numai el , de cuviinţă, Orice intruziune la acest nivel, a Libertăţii Individuale se cheamă Dictatură, Teroare, Totalitarism, Crimă.
P.S. Atîa timp cît mai consider că votul este o datorie ( o necesitate de neconturnat ) voi vota liber aşa cum cred eu , singur, de cuviinţă, în funcţie de valorile mele esenţiale.
Celui care nu ştie cu cine am votat, sau dacă am votat, dar mă ia la bani mărunţi, după ureche, presupuneri şi zvonuri, clişee şi alte bazaconii ideologice, mă judecă şi mă ”înjură” ( azi ) de „băsist”, mîine cine mai ştie de ce, am să-i spun să mai pună mîna pe carte şi să-şi pună singur, propriu-i cap la bătaie.
Din păcate România este la cel puţin jumătate de secol depărtare de a putea pricepe şi aplica Democraţia, Libertatea, Politica, Drepturile şi Îndatoririle de Cetăţean, Toleranţa.
Ziariştii şi jurnaliştii, aproape fără excepţie, ne-o dovedesc de 22 de ani zilnic şi într-un mod exasperant pueril, gregar, anapoda, malefic.
Poate că aşa s-o căli chiar şi-oţelul.
P.P.S. Veţi scuza, vă rog, cele cîteva greşeli strecurate din grabă în text-comenatriul precedent ( ”unui limbaj” în loc de „uni limbaj”; ”s-au lăsat ademeniţi” în loc de „”sau lăsat ademeniţi”; ” ori sînteţi şi dvs.” în loc de ”ori sînt şi dvs.”) Mulţumesc.
Stimate domnule Ovidiu Şimonca,
Începutul răspunsului dvs. este ironic tipic românesc. Sfîrşitul ”ibidem” !
Ce sînt (eu) n-are nicio importanţă, ideiile DA!
IDEIILE sînt singurele care contează, şi cele cîteva adevăruri elementare, care în România nu vor să fie recunoscute în niciun chip, şi în continuare, nu sînt, şi nu pot fi, acceptate deloc.
Sînt o ”piatră”!
Cu cele două comentarii, PLUS cel despre Referendum, consider că am răspuns, cu vîrf şi îndesat ( şi) celor 7,4 milioane de cetăţeni care au votat la referendum pentru destituirea lui Băsescu.
Dacă aţi fi citit cu adevărat şi cu atenţie comentariile mele de pînă azi, v-AR fi fost destul de UŞOR, în special ca ziarist, să vă daţi seama că nu sînt pro-Băsescu ( deloc), dar degeaba.
Sînt pentru Adevăr, şi restabilirea Justiţiei într-o ţară prădată de comunişti şi foştii comunişti din 1945 pînă azi !
Aţi fi înţeles mesajele şi IDEIILE pe care încerc să le fac cunoscute, înţelese, sau cel puţin exprimate.
Despre Referendum, cei 7,4 milioane şi despre „”unde” mă aflu faţă de toate Aceste Mascarade, începînd cu aşa zisa revoluţie din decembrie 1989, este Foarte Clar scris-spus în cele trei comentarii din acest număr, pe acestă-aceste temă-teme TEAMĂ !
Citiţi-le vă rog cu Atenţie, în integralitatea lor. Plus, dvs. ca ziarist, care cunoaşteţi şi celelalte comentarii pe care am avut ocazia să le public, să vi le ofer, şi pentru care,cu această ocazie nu pot decît să vă mulţumesc şi să subliniez Deschiderea şi Curajul , ziarului Observator Cultural, v-AR fi fost simplu a înţelege Ideiile Principale.
”ET POURTANT !”, surprinzător , cădeţi şi dvs. în aceleaşi clişee exasperante ale interpretărilor de doi bani, şcolăreşti, sau de propagandă, sau doctrinar-ideologice ale unei lumi post -Totalitarism Criminal Comunist, în ”subtilul joc” al interpretărilor ad-hoc ”ad litteram”, hodoronc-tronc, ale unor cuvinte pe care le răstălmăciţi şi le interpretaţi în stilul academiilor ”ştefan gheorghiu” apărute ca ciupercile Otrăvitoare după 1990 ( din ce cauză ?!? cu ce scop ?!? )
S-O LUĂM PE RÎND ! :
Vă citez : ”Cum s-ar numi un ziarist care ar scrie, la cîteva zile după referendum, că avem un preşedinte ….care a CÎŞTIGAT referendumul….”, ”E normal, dacă ţii cît de cît la onestitate, să accepţi că nu-i o VICTORIE……”
În orice competiţie, în orice alegeri democrate ( ele fiind, o competiţie) există un cîştigător şi un perdant. NEGAŢI cumva acest fapt ?!? O Victorie şi o Înfrîngere, EVIDENT la nivelul acestei competiţii democratice care sînt Alegerile ( aici, referendumul).
Comentariile mele, au încercat să explice, TOCMAI, celor 7,4 milioane, sensurile mecanismelor alegerile în cadrul unei democraţii civilizate, plecînd de la cei doi termeni, subliniaţi în textul dvs., pe care mi-am permis să-i aleg ca punct de plecare.
În felul meu, puternic Inspirat de felul dvs.
Este OARE chiar atît de complicat de înţeles demersul, pe care am încercat a-l schiţa, înspre clarificarea unor detalii şi legi imuabile ale democraţiilor coerent-tradiţionale ???
Se pare că DA ! şi chiar mai mult decît atît !
Dar să nu ne lăsăm atît de uşor amăgiţi; răsturnaţi şi împinşi în capcanele unei istorii mai mult decît trunchiate şi muşamalizate criminal, permanent, într-un mod lamentabil.
Aţi folosit, în felul dvs. în textul dvs., noţiunile de ”CÎŞTIGAT-OR” şi ”VICTORIE”.
N-am afirmat nicio clipă că s-AR putea face abstracţie de cei 7,4 milioane de alegători !
Pe seama cui am putea pune DE CE şi CUM, 7,4 milioane care au votat pentru destituirea lui Băsescu,( DE CE, Iliescu a fost ales cu 86% şi chiar de două ori, De CE şi CUM Becali şi fata lui Băsescu au ajuns „”om politic” şi ne reprezintă la Bruxelles, DE CE şi CUM , se FURĂ şi se FURĂ neîncetat din 1989 LIBER şi Liberi, etc. etc., etc., este o discuţie care depăşeşte cu gravitate şi uşurinţă spaţiul de-aici, şi asupra căruia m-am exprimat Foarte Clar de nenumărate ori în Toate comentariile mele de-aici şi din altă parte( multe fiind de altfel, cenzurate, într-o presă care se consideră liberă într-o democraţie care se consideră autentică !, nu vorbesc, pînă azi, şi sper şi de-aici înainte, de Observator Cultural)
Nu sînt absolut deloc responsabil de MITOCĂNIA cvasi TOTALITARĂ a clasei aşa-zis politice începînd cu băsescu, iliescu, antonescu, ponta şi terminînd cu cel mai neînsemnat parlamentar sau senator român ( cele cîteva excepţii, care şi ”ele” cad în mai toate păcatele provincialismelor lamentabile româneşti, nu fac decît să ne confirme, cu prisosinţă, regula )
N-am închis gura nimănui.
N-am zis niciodată nimănui : vă citez ”e înfrîngere, gata, marş acasa, gunoaielor… ! “
Acest gen de afirmaţii, induceri în eroare a opiniei publice şi judecăţi de valoare, vă aşează într-o postură surprinzătoare şi deosebit de întristătoare, la nivelul uni limbaj de ”activist de partid”, oricare ar fie el, mult-mult asemănător celui Comunist. ESTE PĂCAT !
Dar chiar dacă nimic nu-i ”Simplu” în România, Victoria rămîne o Victorie, un învingător este un învingător, şi TREBUIE văzut ca atare, cel puţin pînă la următorul ”concurs”, eventual, democratic, civilizat şi corect.
Aceasta este singura Lege relativ echilibrată pe care omenirea întreagă a găsit-o pînă azi.
EU nu sînt nici Gabriel Liiceanu şi nici Andrei Pleşu, şi nici nu vreau să fiu, în ciuda faptului că, i-am iubit şi îi admir mult ca oameni de cultură, ca şi pe Patapievici, şi încă şi încă, DAR din punct de vedere MORAL aceşti superbi cărturari au căzut mult prea uşor PRADĂ în capcanele istoriei, sau lăsat ademeniţi şi înlănţuiţi în Exact ceea ce am putea numi METEHNELE unui neam omenesc-românesc. De altfel citind de-atîta timp, comentariile mele, nu puţine la număr, şi nici zgîrcite ca întindere, aveţi în modul cel mai clar posibil, întreaga părere legată de acest subiect, asupra atitudinii Morale a acestor străluciţi intelectuali,
dar surprinzător de dirijaţi de Propriile Lor Interese situaţionist-concrete-realist-materiale-oligarhice-funcţionăreşti. Iar Mesajul pentru cei 7,4 milioane de alegători a fost, cred, mai mult decît limpede, exprimat şi expus în aceste comentarii, din acest număr al Observator-ului Cultural. Fiecare este Liber şi va interpreta după puterile sale şi va înţelege în fel şi chip, precum şi dumneavoastră nu m-aţi prea înţeles deloc, acuzîndu-mă, şugubăţ provocator neaoş şi în cele din urmă mult mai mult decît plictisitor de ”băsescism”.
GRAVĂ EROARE, lamentabilă atitudine ! ORI Vă înşelaţi amarnic ori sînt şi dvs. căzut aprig în capcana provocărilor ieftine becalist-băsesciste-antonesciene-pontiste-securist-post-neo-comuniste ? ! ?
P.S. Este extrem de uimitor, că în lumea ”comentariilor” , acceptată şi deocamdată lege-liberă, sub pseudonim, să faceţi veşnic, nu sînteţi singurul, speculaţii ieftine-româneşti de bîlci, pomenind în mod peiorativ, defăimător şi culpabilizînd în stilul anilor comunişti ( chiar mă întreb cîteodată ce vîrstă aveţi, ce experinţă, să vorbiţi cu atîta ”dezinvoltură”, ”detaşare” şi ironie, despre Comunism şi Comunişti) pe cei care din O Grămadă de motive au ales această Firească formă a anonimatului.
P.P.S. Am îndrăznit să vă trimit şi un mesaj pe adresa dvs. mail. Sper să-l primiţi, şi să vă lămuriţi, completîndu-vă astfel golul de informaţii ( era să zic”dosarul”) care se pare vă preocupă atît de tare încît sînteţi împins în capcana de a face din acest ”vid” chiar un argument histrionic la nişte subiecte cu adevărat importante.
NUMAI DE BINE !
Va multumesc pentru raspuns.
Sigur ca am citit cu placere si emotie dovezile de solidaritate cu ICR din revista Dvs. sau venite din alte parti. Lucru mai rar la noi, semn ca si ICR este (a fost?) o floare rara.
Daca asta e suficient pentru a salva ICR-ul eu, unul, nu
stiu. Dvs. folositi vorba ‘cred’ de 10 ori in vreo 20 de rinduri, dar ‘cred’ nu e un argument convingator ci doar marturisirea unui convins. Daca pentru soarta ICR va bazati pe taria opiniei publice, ba chiar va angajati personal, de ce in cazul plagiatului nu ‘credeti’ nici macar o data si nu va angajati deloc? Doar ati pus pe picior de
egalitate forta reactiei civice in cele doua cazuri.
Nu, nu rid de notiunea de opinie publica, spun numai ca nu prea avem ce face cu ea (notiunea). Acopera prea uniform o mare diversitate. Nu cred ca avem opinia publica in favoarea ICR, nici contra plagiatului, si nu cred nici ca 7,4 milioane spun acelasi lucru cind spun DA. Inainte de a face hermeneutica lui DA, sa lamurim cit mai clar care sint regulile jocului democratic si cit e de important sa le jucam cinstit.
Acum, cind scriu asta, cade stirea ca nici Curtea Constitutionala nu e lamurita. Aici am ajuns.
Stimate dle Simonca, va scriu ca sa-mi dovedesc ca, desi n-am votat la referendumul de duminica, nu sunt un „basist”, cum urat spun jurnalistii pamfletari. Va scriu ca sa-mi dovedesc ca, atata timp cat e vorba de argumente, nu se poate discuta la nesfarsit cine are dreptate. Pentru ca totusi lucrurile sunt clare chiar si in domeniul acesta fluid al moralei si dreptului.
Patapievici isi da demisia, spuneti, tradand sprijinul societatii intelectualilor care (unii dintre ei) si-au calcat pe inima ca sa sustina un principiu si o institutie acum vreo cateva saptamani. Vi se pare imposibil, spuneti, ca ICR sa devina o susanea cu manele si mici. Recunosc ca si mie. Nici Buzura, daca s-o intoarce, nu o sa apeleze la mititei. Dupa cum nici Patapievici, daca ar fi ramas, nu ar fi marsat la ideea de balci nationalist a Senatului care va dirigui ICR-ul. Dar, in acest caz, va intreb, nu credeti ca oricand Senatul ar fi putut sa-l audieze pe directorul ICR si sa-l traga la raspundere pentru ca a tradus Gheorghe Craciun, dar nu si pe, sa zicem, Adrian Paunescu, care se stie ce poet national a fost? Nu ar gasi adica orice comisie fara competenta dar cu raspunderi nod in papura, pe temeiuri legale, unei intreprinderi culturale pe care lumea intelectuala o recunoaste ca ireprosabila? Nu e ca si cum asa ceva n-ar avea precedent: amntiti-va de stupidul scandal al „poneiului roz”, creat de niste imbecili legionaroizi din America si preluat de jurnalisti inculti si rauvoitori din Romania…
Si 2), nu ati retinut al doilea motiv de demisie al lui Patapievici, si anume reducerea bugetului ICR pe anul asta pana sub pragul a ceea ce deja a cheltuit, lucru care face imposibila orice activitate viitoare a institutului. Oare asta nu poate furniza unei comisii vioaie din Parlament motivul pentru o alta audiere, cu mustrari si umilinte publice menite sa-l distruga pe directorul ICR? In aceste conditii, mai are rost sa ramai acolo, in virtutea mandatului dat, cu strambaturi de nas, de catre o lume intelectuala deja divizata dupa partide si echipe guvernamentale, si nu dupa definitia data adevarului, continentala sau analitica…
Substantialele dovezi de solidaritate cu Horia-Roman Patapievici si cu ICR sint realitati incontestabile. Cred ca pozitiile publice de solidaritate cu ICR – exprimate si in „Observator cultural”, un grupaj consistent ati putut citi in numarul 629, din 22 iunie, dar si in numerele urmatoare – au insemnat aprecierea activitatii ICR – pentru rolul profesionist jucat pe piata libera a culturii – , disociindu-se activitatea ICR de opiniile personele (si politice) exprimate de conducerea acestei institutii.
Dvs. spuneti ca Patapievici este injurat pe Internet. Da, am citit. Dar institutia a fost apreciata, ceea ce nu-i putin lucru. Cred ca H.-R Patapievici ar fi fost grabnic schimbat daca nu existau protestele publice. Cred ca Victor Ponta a precizat, la sfirsitul lunii iunie, ca nu schimba conducerea ICR, tocmai pentru ca a existat aceasta solidaritate.
Si mai cred – cum am exprimat si in articol – ca Patapievici nu trebuia sa-si dea demisia. Cu acest sprijin al „opiniei publice” (nu rideti de aceasta sintagma), programele culturale puteau continua. Da, daca vrei sa faci un lucru bun, il faci, indiferent de impotriviri. Nu cred ca programele de traduceri din autori romani puteau fi stopate, nu cred ca
prezenta consistenta a Romaniei la tirgurile de carte ar fi devenit o amintire. Romania a participat – la modul superlativ – la Tirgul de carte de la Torino (in primavara acestui an), este invitata de onoare la Tirgul de carte de la Paris (martie 2013), la Stockholm (septembrie 2012). Daca guvernantii anuleaza aceaste participari internationale (sau se prezinta jalnic) sint de blamat. Dar eu cred ca angajamentele internationale (si in domeniul cultural) trebuie respectate, iar ICR, in formula cu H.R. Patapievici in frunte, putea, cu ingeniozitate si cu pricepere, sa participe, indiferent daca s-a schimbat tutela, de la Presedintie la Senat.
In acest moment, nu stiu ce se va intimpla cu ICR. Dar – daca ne pretindem europeni – programele in derulare ar trebui sa continue. Nu cred ca ICR poate sa ajunga sa exporte mititei, folclor de duzina si manele.
Chiar nu cred. Cred ca Senatul – un for democratic – poate alege o noua conducere a ICR, care sa aiba aceleasi ratiuni de existenta si de reprezentare culturala internationala.
Veti gasi in mine un critic inversunat, daca ICR-ul devine o institutie de promovare a şuşelor, a prostiilor, a unei culturi zemoase de nationalism, a unei culturi impiedicate si provinciale, cu vizibilitate doar pina la Curtici.
Mi s-a parut convingatoare interventia Dvs., iar ultimul paragraf este esenta ‘cestiunii’.
cum s-ar numi un ziarist care, vazand ce s-antamplat in Parlament, in prima saptamana a lui Iulie, executzia aceea *sumara* , grohaitul \”majoritatzii\” parlamentare (facuta prin troc, chiar asha cum s-antamplat pa vremi dmeult apuse) care-a *refuzat* stabilirea unei comisii care sa-l caute p-acest marinar cam badaran pa la icre, cum s-ar numi, oare, un ziarist care se face ca nu observa ca totul a fost facut pentru a-l instala pe-acest de doua ori repetent in scaunul prezidentzial (asta ca sa rada Ioropa cu fundu\’ de Romania &de locuitorii ei), cum s-ar numi, oare, un ziarist care \”trece\” peste aspectul, sa-i zicem, \”metodologic\”, acela-n care o sumedenie de pashi au fost parcurshi in *bataia de joc* fatza de Constitutzie?
Parerea mea, pe care-o *repet* e ca lumea nu s-a dus la vot pentru ca era nervoasa. Io, *io*, cand am asistat la cele doua zile de *pseudo-democratzie*, daruite noua de Parlamentul ala de gunoaie, mi-am zis ca ma voi opune.
Shi, ca atare, Dvs., ca ziarist, intrebarii Dvs. retorice, va vetzi raspunde *singur*. Io *sunt de-acord* cu Dvs. cum ca, anume, ceea ce e *legal* nu-i intotdeauna *moral*. Shi, *nici vitzavercea*. Retzinetzi o treaba *clara*: potrivit legii, un referendum care nu atinge cvorum e *invalidat*. Simplu. Imoral, dar legal.
Dar, iata ca pe Capitoliu, la \”mai mari\” in ale democratziei, *nu le dadu\’ pan\’ cap* sa-l schimbe *asha*
pa preshedintele *ales*, care-ajunsese, la un moment dat, cam pa la 15% popularitate…
Se-ntampla, deja, *a doua oara* &lumii-i cade cam greu pa la ranza, ma scuzatz\’…
Io numa\’ sper ca v-am scris oleaca mai putzin dezlanat &va informez ca nu-s \”basist\” (cu toate ca l-am votat p-acest marinar chior de *doua ori*: odata impotriva unui
corupt sadea, o data impotriva unui prostan sadea; ca, mde, *nu era o oferta mai buna*!).
Cele bune &multa sanatate,
Nea Marin
Imaginea cu Basescu si Ponta demisionind impreuna pe drumul Damascului imi spune ca ori eu visez citind ori Dvs. scriind. Dream on… Sint confirmat in acest sentiment citind de asemenea ca ‘opinia publica ii asigura lui HRP o imunitate’. Las la o parte caracterul vag si de aceea inoperant al notiunii de ‘opinie publica’. Da, diversi intelectuali, spre cinstea lor, dincolo de alte diferite optiuni, au sarit in apararea, nu atit a lui HRP, cit a unei evidente: ICR-ul e unul din putinele lucruri bine facute, unul din rarele exemple de profesionalism.
Dar… OPINIA PUBLICA? Dvs. nu cititi nimic pe internet? Nu ati aflat ca HRP e anti-roman? (ba si bolsevic si securist iar mai recent, dupa CTP, un ‘propagandist politic de joasa speta’). Nu aveti ‘dovezile’
clare de tradare, repetate iar si iar: cu citatul din ‘Politice’, cu ‘Eminescu – scheletul din dulap’, cu poneiul roz? Nu aveti chiar marturia lui HRP ca s-a saturat sa fie umilit pe strada de ‘buni romani’? Si vreti ca opinia asta publica (‘boborul’) sa ii fie pavaza in caz de conflict cu Senatul?
Nici in privinta plagiatului lui Ponta nu va pot urmari, sinteti iarasi visator. Dvs. (si, cu parere de rau o spun, si altii de la ‘Observator Cultural’) nu vedeti dincolo de plagiat ceea ce e specific cazului Ponta: modul ubuesc in care Ponta si supusii lui au umblat sa modifice sensul notiunii de plagiat. Un atentat la curatenia limbii, mai grav decit plagiatul insusi. Plagiatul Ponta e in ACEST fel unic, iar ‘Observatorul…’ (prin Paul Cernat, d.ex.) zice ca e la fel cu altele, si ‘de unde dubla masura’?
Domnule Simonca, sa lasam ‘vointa populara’ si ‘reactiile civice’ la o parte, e prea devreme pentru ele. Sint notiuni prea vagi si nu avem inca maturitatea sa umblam cu ele. Deocamdata sa lasam legile sa vorbeasca, sa le facem pe ele mai precise daca inca nu sint, si sa le respectam pina atunci asa cum sint. Putem sa speculam indelung ce inseama milioanele care au zis DA si celelalte milioane care nu au zis nimic, dar eu cred ca asta e o indeletnicire sterila. Mai important e sa convingem ‘opinia publica’ ca ceea ce conteaza e votul, in conditiile unor legi intii clar specificate si apoi corect aplicate.
Nu stiu daca sinteti domn, domnisor sau mos, deci nu stiu cum sa ma adresez, cu „draga pierre” sau „stimate domnule pierre”.
Ziceati, cindva, ca redactia va cunoaste, dar eu nu va cunosc. Nu cred ca am corespondat vreodata sau ca am avut onoarea sa ne cunoastem.
Trecind peste aceste mici detalii, ajungem la chestiunea referendumului. Va invit sa recititi articolul meu. In nici o fraza nu am pus problema in termeni de „victorie” sau de „infringere” cum o faceti dvs.
Am spus doar ca sint 7,4 milioane de persoane care au votat contra lui Basescu si nu poti sa faci abstractie de ei si sa spui „am invins”, chiar daca te numesti Basescu, Monica Macovei sau Mihai Razvan Ungureanu. Sau pierre.
Si, iarasi, aceste 7,4 milioane de voturi exista, ele sint contra lui Basescu si nu poti sa le pui pe seama rusilor sau a „mahalalei inepte”.
Aceste 7,.4 milioane de voturi exista si ele sint, in opinia mea, expresia unei reactii civice de exasperare in fata lui Traian Basescu.
Si cei care nu s-au prezentat inadins la vot au avut o reactie civica, acestia s-au opus „loviturii de stat”, au fost mai suparati pe USL decit pe Traian Basescu.
In regula. E democratie, sa respectam ambele parti.
Dar, cum spuneam, nu poti spune, simplu, „victorie”, si cu asta sa le inchizi gura celor 7,4 milioane de persoane. Poate ca au „un dram de dreptate”… Si poate ca o democratie, un grup civic, un GDS, o reactie civica se construieste privind si spre cei, cum ziceti, ce sint in „minoritate”. Nu trebuie ascultata „minoritatea”?
Apopo, dincolo de aceasta atentionare, ca e „victorie”, ce le-ati spune (daca ati fi Gabriel Liiceanu sau Andrei Plesu) celor 7,4 milioane de persoane care au votat contra lui Basescu? Ati avea vreun mesaj pentru ei?
Asta-i tot, nu discutam despre victorie sau infringere, discutam despre oameni care voteaza.
Poate ca numarul celor care au votat contra lui Basescu este insuficient in aritmetica (i)validarii referedumului, dar e un numar semnificativ. Eu asa cred.
Ovidiu Simonca
PS Nu va credeam basist, va admiram pentru un anumit ludic, o anumita culoare, un anumit farmec, un anumit scepticism, o revolta cind mocnita, cind directa, dar, iata!, ginditi exact ca echipa lui Traian Basescu. Avem 7,4 milioane, n-avem 9,2 milioane, e infringere, gata, mars acasa, gunoaielor… !
N-aveti macar o geana de neincredere ca cvorumul n-a fost stabilit corect la 9,2 milioane?
„Noapte buna” sau „buna dimineata”!
Pentru cei care se fac că nu pricep şi se fac că ”plîng”.
Cum AR fi fost DACĂ : s-AR fi prezentat 50 % + 1, şi din aceştia AR fi votat ( DA ! ) pentru destituire, 50% + 1, ( adică 50%+1 din cei 50 % + 1), atunci referendumul AR fi fost validat, Băsescu destituit, numai pentru DOAR 25% + 1 din populaţia cu drept de vot a României.
Făcînd o rapidă socoteală demonstrativă şi luînd o cifră rotundă drept exemplu, cea de
( 18 milioane ) de alegători ( cu drept de vot ) : s-AR fi prezentat 9.000.000 ( 9 milioane ) + UNUL SINGUR, şi AR fi votat pentru destituire, 4.500.000 ( 4,5 milioane ) + UNUL SINGUR ………………cum AR fi fost ?
AR fi fost o VICTORIE ! cu un cîştigător !
AR fi fost Oare corect ca pentru 4,5 milioane + UNUL SINGUR, de cetăţeni cu drept de vot, din totalul de 18 milioane să destituim un preşedinte ?!?
ET POURTANT, OUI ! Dragi cetăţeni şi prieteni, DA ! aceasta-i DEMOCRAŢIA, aceasta-i legea, aşa e la Vot, aceasta este Politica, că ne place sau că nu ne place .
Dacă un ziarist AR fi un ziarist, AR recunoaşte, pur şi simplu, acest elementar detaliu, acest atît de simplu fapt, această atît de banală realitate.
OARE ? ! ?
Cît despre celelalte cuvinte-cuvinţele-găselniţe, subtilităţi şi ironii simpatice autohtone neaoşe provinciale ( cu ghilimelele de rigoare : minune, strălucire, restaurare, lovitură de stat, etc. etc. ) şi adevărurile real-dureroase pe care acestea le ascund, am putea scrie biblioteci întregi şi tot am cădea în multitudinea de Capcane ale Politicului, ale Istoriei şi ale Democraţiei ( atît de turmentat-turmentate din România ) fără a putea vreodată trage minime concluzii obiective şi nerezolvînd în realitate nimic ( ceea ce se întîmplă concret, în realitate, în România, din decembrie 1989 încoace )
A amîna răspunsul, înseamnă a amîna diagnosticul, a amîna soluţiile, verdictul, tratamentul, măsurile, înseamnă a nu-şi asuma Responsabilitatea, Curajul, Datoria, Urgenţa, înseamnă a amîna posibila Vindecare.
A AMÎNA Adevărul este tocmai ceea ce au făcut, fac şi se face cu talent, subtilitate şi total absolută insistenţă, tovarăşii şi, colaboratorii, prietenii, şi toţi ceilalţi interesaţi, care au preluat frîiele României ( din decembrie 1989 ). Este exact ceea ce se doreşte.
Cam asta ar fi, DACĂ AR FI ……………..o vreme frumoasă.
ÎNTRE ”AR FI” ŞI ”ESTE” . DAR DACĂ AR FI FOST INVERS ? ! ?
7,4 MILIOANE AU PIERDUT ( ALEGERILE, REFERENDUMUL )
Că ne place sau că nu ne place. Că ne convine sau că nu ne convine.
Acestea Legile Democraţiei. La următoarele alegeri poporul va Vota din nou.
Pentru cei care se pare fac că nu cunosc, că în ORICE şi ORICARE Democraţie, 50 % plus UNUL SINGUR cîştigă desemnînd Astfel un Cîştigător.
7400000 de cetăţeni au votat pentru destituirea lui Băsescu. DAR RESTUL ?
După Regulile Actuale ale Actualei Democraţii Româneşti, declarate, afişate şi cunoscute, cei 7,4 milioane sînt în MINORITATE.
VICTORIA este de partea MAJORITĂŢII, de partea Învingătorului, a Învingătorului.
Cel care nu pierde se cheamă Învingător, un VICTORIOS ( de data aceasta nu este Victor Ponta )
O Minoritate nu poate cîştiga, şi aceasta fiind LEGEA DEMOCRAŢIEI, Minoritatea acceptă cu fair-play, cu FAIR-PLAY !!!!!!!!!!!!!!! FAIR-PLAY !!!!!!!!! Rezulatatul şi Consecinţele, pîna la următoarele alegeri ,cînd AR PUTEA deveni o MAJORITATE = 50% + UNUL SINGUR
Acesta este Purul Adevăr, Singurul Adevăr.
7400000 AU PIERDUT ! Cine se joacă cu Vorbele, cu Cifrele, şi o întoarce pe toate feţele, şi nu acceptă un rezultat Evident şi CONSECINŢELE, ori se face că nu pricepe, ori nu pricepe ori este un nepriceput. Dacă este cumva ”ziarist”, este şi mai ciudat !
Dar ce nu-i CIUDAT în România ??? TOTUL !
Despre acest ATÎT DE CIUDAT Românesc se poate scrie, discuta, disputa, polemica, tăia gîturi, înjura şi scuipa pînă la sfîrşitul lumii.
În Acest Caz, al unor Alegeri, acum, în particular, al Referendumului, nu Există nici o Discuţie plecînd de la cifra de 7,4 milioane, cu detaliile cunoscute la începutul Jocului, cu Legile lui, cei 7,4 milioane AU PIERDUT iar Băsescu rămîne preşedinte, că ne place sau nu ne place şi este Minimul Obligatoriu şi Necesar să acceptăm Acest Rezultat, adică înfrîngerea, ALTFEL nu s-ar mai numi, n-ar mai fi DEMOCRAŢIE.
Nu este vorba Aici de niciun DRAM.
Cei 7,4 milioane au dreptatea lor, au adevărul lor, opinia lor, părerile lor etc-ul lor, dar ttrebuie să accepte Legile Democraţiei, Rezultatul Referendumului, VICTORIA fiind de parte Majorităţii = 50% + UNUL SINGUR, oricît de AMARĂ, fragilă, fragedă, lamentabilă, AR FI, ESTE ea .
DA ! în Democraţie, în Democraţia aceasta, cu legile acestea, cu imperfecţiunile ei , pe care toată lumea Ar Trebui să le cunoască , cu atît mai mult, jurnaliştii, ACEASTA este o VICTORIE !
Toată lumea, întreg poporul, toţi jurnaliştii, toate colţurile de pagină, AR Trebui să înţeleagă şi să accepte Acest Simplu Adevăr.
Despre Celelalte Chestiuni, Nuanţe, Detalii, Ameliorări, vom putea discuta cît vrem, cum dorim, în mod civilizat AR fi recomandabil, Liber şi Liberi pînă la capătul timpului.
Cu ”AR”, adică cu ”DACĂ”, şi cu lamentările că Capcanele Istorice ale Democraţiei sînt cele care sînt, şi cu alte tot felul de găselniţe uşurele şi improvizaţii-speculative jurnalistice, la nivelul provincialismului Lamentabil al Democraţiei Româneşti ( despre Această PSEUDO-Democraţie românească am scris de mai multe ori şi am argumentat de ce cred şi afirm, că ea nu este o Adevărată Democraţie ) este o dovadă în PLUS (unul singur înă o dată) că ceva este mai mult decît ŞUBRED-PUTRED în România.
Cam AŞA AR TREBUI ( văzute şi considerate lucrurile, faptele, evenimentele)
Dar dacă aici, AR fi, AR exista un Ziarist cinstit, OARE ce ne-AR spune-scrie despre COMUNIST-CIZAREA României şi a poporului Român, începută din 1945, cu invazia şi cucerirea Totală a ţării, şi continuată şi azi, acum şi aici, sub ochii noştri ( sub alte forme, cu alte denumiri, minciuni, amalgamuri şi deformări ) ?
OARE CE NE-AR ……………..AR-ăta ???!!!???
Oricît de AMĂRÎTĂ AR FI O VICTORIE, EA ESTE O VICTORIE !