Pe 1 octombrie, Republica Populară Chineză şi-a sărbătorit Ziua Națională. Instaurarea noii puteri democrat-populare, sub conducerea lui Mao Tze Dun, a avut loc în 1949. Au trecut deja decenii bune care au consolidat puterea Partidului Comunist din China – unic de altfel – și rolul lui în administrarea puterii. Rolul și locul Chinei pe plan internațional s-au modificat din mers: reforme introduse de Deng Xiao Ping, acceptarea, chiar și parțială, a economiei de piață, o Chină devenită și putere nucleară, apoi și mare putere economic-financiară. Limitarea drepturilor omului și momentele tensionate legate de incidentele din Piața Tiananmen – o fotografie în care un bărbat cu brațele goale înfruntă, eroic, tancurile a rămas în memoria chinezilor și a lumii – nu au împiedicat dezvoltarea economică rapidă a Chinei. Și rolul ei, din ce în ce mai important, în dinamica internațională. Interesul poartă fesul, banii nu au miros.
În acest context, pe 18 octombrie 2017, la Beijing s-au deschis, în imensul Palat al Poporului, lucrările celui de-al XIX-lea Congres al Partidului Comunist Chinez. În fața a peste 2.300 de delegați ce reprezentau cele 22 de provincii și cinci regiuni autonome, pe cei 89 de milioane de membri de partid – la o populație de 1,3 miliarde de locuitori (cifrele par uluitoare pentru europeni, dar pentru chinezii care construiau cu secole în urmă Marele Zid care se vede și din Cosmos nu e nimic neobișnuit) –, Președintele și Secretrarul General al PCC a ținut un discurs de trei ore și jumătate. Cu foști lideri – Hu Jintao , 91 de ani – în sală, s-au enunțat idei și trasat sarcini. China va fi o țară puternică, care va lupta pentru a fi prima putere a lumii și care nu va fi marioneta nimănui. Partidul Comunist Chinez va continua să aibă toleranță zero față de reprezentanții corupți ai puterii. E clar și știm bine, condamnarea la moarte nu este interzisă în China. A doua economie a lumii nu va ceda rolul său și anunță, repetă oferta de a flexibiliza condițiile accesului pe piața internă a companiilor străine, care vor beneficia de condiții echitabile, ca și companiile private și de stat chineze. O propoziție precum Apartamentele se construiesc pentru a fi locuite, nu ca să se facă speculații cu ele a atras puternice aplauze și ovații. Legat de prezența delegaților, nu am avut cum să nu observăm eleganța costumelor și atenția cu care se urmăreau, cu textele în față, discursurile. Vechiul unic costum al cetățenilor și liderilor chinezi a dispărut. Economia de piață își arată avantajele sub forme multiple. Inclusiv prin avertismentul dat unor dezvoltatori care au construit în draci, speculînd conjuncturi locale și de moment, ducînd și la situații hilare, cînd sute de mii de noi locuințe în China stau goale.
Anunțînd schimbări profunde și complexe, toate puse sub genericul Trăiască Partidul Comunist, mare, glorios și onest!, am putut urmări de la București aspecte din timpul lucrărilor și analiza nu doar ideile avansate în cadrul lucrărilor, ci și fizionomia participanților. Discursul președintelui Xi Jinping a subliniat viitoarele direcții de dezvoltare a societății chineze. În primul rînd, nu se renunță la ideologia marxist-leninistă, ce va fi și în continuare suportul ideologic al construirii socialismului. În același timp însă, China va fi deschisă economiei de piață, nu va închide ușa lumii, deschiderea economiei țării către lume va încuraja și trata echitabil investițiile și investitorii străini și, nota bene, va lupta împotriva corupției. Educația, accentul pus pe asistența și protecția socială vor fi prioritare, fiind încurajat efortul de a găsi soluții pentru ca inechitățile sociale să fie diminuate. Agențiile de presă au dat și detalii (unele exotice, picante, cum vrem să le denumim) de la evenimentul major, care a ținut mai bine de o săptămînă. Dacă măsurile de securitate luate de autorități s-au înscris în limitele rezonabilului – restricții de circulație, închiderea barurilor și a cafenelelor pe timpul lucrărilor etc. –, altele ar părea exotice (livrarea de colete, vînzarea de cuțite și foarfeci fiind interzise).
Cel de-al XIX-lea Congres al Partidului Comunist Chinez va consfinți un nou mandat de cinci ani pentru actualul lider de stat și de partid, președintele Xi Jinping. Cum legea actuală prevede o limită de vîrstă pentru liderii chinezi – 68 de ani –, s-ar putea ca aceasta să fie schimbată. Astfel ca, în 2022, cînd va avea 69 de ani, actualul lider să primească un al treilea mandat. Centralizarea puterii în jurul actualului Președinte și Secretar General – care și-a numit apropiații în posturi-cheie – nu ar fi ceva nou în istoria Chinei. Profesorul Willy Wo-Lap Lam, de la Universitatea Chineză din Hong Kong, pomenește deja de Împăratul Xi. No comment. Nu știm ce s-a ales din multele proiecte puse la cale de prim-ministrul Victor Ponta cu partenerii chinezi, acum cîțiva ani, chiar la București, dar știm că, în aceste zile, prim-ministrul Mihai Tudose a primit o largă și numeroasă delegație chineză, cu care a avut lungi convorbiri. Nu știm cu certitudine ce urmează, dar n-ar strica să avem bune legături și schimburi economico-financiar-comerciale cu un partener de anvergura Chinei.
În globalizarea actuală sîntem legați prin mii de fire. În acest context, pare pueril să mai avansăm o formulă precum Ciuma roșie, care provoacă un entuziasm infantil și aduce zîmbete pe buze la București. Afacerile sînt afaceri și, peste puțin timp, președintele chinez Xi Jinping se va întîlni cu președintele american, Donald Trump. Întîlnirea este anunțată oficial. Nu degeaba analiștii politici americani compară alegerile din cadrul Partidului Comunist Chinez cu alegerile prezidențiale americane. Este vorba despre concentrarea puterii la vîrf. Vom urmări cum evoluează situația internațională între acești lideri puternici, într-un moment în care China acceptă globalizarea și schimbul liber. Și ar putea urma tranziția de la o creștere rapidă la o dezvoltare economică axată pe calitate. România și românii ar avea de cîștigat.