Cine minte, domnule preşedinte?

Această lege există din 1994, doar că „nu funcţionează“, ne spune Nicolae Manolescu, preşedintele USR. Cum aşa? Întreb deoarece, de cînd a fost votată, legea a fost modificată atît în 2000, cît şi în 2002. Şi, iată, tot „nu funcţionează“! Ce fel de lege o fi şi cine a elaborat-o? Apoi, o lege e însoţită de norme de aplicare. Cine le-o fi emis? Sînt sigur că dl preşedinte al USR ştie răspunsul, dar pur şi simplu îl eludează. Probabil că nu vrea să se afle cum şi-a tras spuza pe turta lui. Să luăm, de pildă, modificarea adusă normelor de aplicare a legii prin Ordinul 1963/2005. Dacă pînă atunci timbrul literar era plătit de cumpărătorul cărţii, librarul urmînd a vira sumele colectate direct în contul USR, din 2006 a apărut o verigă în plus: editorul. Traseul s-a complicat. Cumpărătorul plăteşte, librarul trimite sumele colectate spre edituri şi abia acestea sînt cele care le virează la USR. I-a întrebat cineva în decembrie 2005 pe editori dacă vor să devină colectori de taxe? Între timp, aflu că timbrul literar nici măcar nu e o taxă, e pur şi simplu un bir. Din ce raţiuni vor fi fost editorii transformaţi în dăbilari?   Răspunsul […]