COMENTARII TV. Pensii, canicula, gunoaie si anticomunism

Lipsind citeva saptamini din tara, aproape ca si uitasem de obisnuintele la care sint adaptata de suficient de multi ani ca sa-mi pot permite si vagi reverii. Faptul ca la Paris ti se zimbeste daca intrebi cind nu stii cum sa ajungi in Rue Pinton nu ar trebui sa mi se para anormal. Faptul ca la Lyon, in gara, esti ajutata sa-ti gasesti bagajele si nu-ti dispare altceva intre timp ar trebui sa ni se para firesc. Faptul ca nu am auzit 35 de zile (nu pot pune pe hirtie!) niscaiva expresii pe care trebuie sa le suport cu abnegatie de fiecare data cind iau troleibuzul de Balta Alba sau autobuzul de Ghencea (sint zone din Capitala; aduc precizarea celor ce nu cunosc topografia Bucurestilor) m-a facut sa ma simt mai libera si protejata la mama dracului de casa, decit chiar la doi pasi de parintii mei. La Paris te simti protejat pina si de strada pustie. La Bucuresti te temi pina si de noaptea instelata de deasupra. Parintii mei sint pensionari amindoi. isi fac iluzii, dupa ce discuta ei intre ei sau cu numerosii lor companioni de generatie, dar li se taie avintul dupa ce apare pe ecran Stelian […]