Condamnaţi la consens

Fără a minimaliza simbolistica gestului PDL de a face o înţelegere cu PRM şi de a-i oferi lui Corneliu Vadim Tudor un post de vicepreşedinte la Senat, în locul conservatorilor lui Dan Voiculescu, pînă la urmă nu a fost vorba decît despre o înţelegere măruntă. Nimic care să justifice exagerările majorităţii comentatorilor politici şi ale jurnaliştilor. Mai ales că miza înţelegerii tinde spre zero, beneficiile reale ale liberal-democraţilor fiind neglijabile, după cum am aflat cu toţii. Nu s-a încheiat nici un protocol, nici o alianţă preelectorală, nimic serios. Mai mult decît să sidereze cetăţeanul de rînd, sideraţi au fost oamenii de media, aceia care au transferat către PDL idealurile de dreptate şi adevăr ale societăţii postdecembriste. PDL-ul a fost partidul care a jucat cartea intransigenţei, cartea soluţiilor morale, cartea anticomunismului şi a reformării clasei politice româneşti. Acesta a fost partidul abil în ale comunicării, care şi-a adjudecat majoritatea temelor frumoase şi care, înainte de a dezamăgi, a amăgit. Acesta a fost partidul care, pentru a cîştiga singur puterea, a vrut să ne facă să credem că poate cîştiga singur alegerile şi şi-a făcut ostile, în virtutea acestui obiectiv, toate forţele politice cît de cît frecventabile, aşa cum sînt liberalii şi […]