Constantin Brancusi – Itzhak Danziger: o intilnire (III)

În 1943, in timpul razboiului, in muntii Carpati din Romania a fost descoperit un altar-calendar al unei comunitati pagine, precrestine (Fig. 19). Judecind dupa structura calendarului, se pare ca acea comunitate ajunsese la unele realizari tehnologice, bazate pe o intelegere a ciclurilor marilor astre, si ca isi intemeiase partial cultura si ritualurile pe aceste fenomene. V.P. Paleolog subliniaza importanta descoperirii pentru intelegerea modului de gindire a lui Brancusi17. Pina-n ziua de azi, sustine Paleolog, ramin in calendarul taranului roman multe trasaturi oculte: „Aparent, taranul roman se orienteaza dupa calendarul ortodox, dar, in acelasi timp, pastreaza si respecta un calendar pagin, impotriva caruia Biserica nu a izbutit sa lupte, ba chiar a fost constrinsa sa-i adopte numeroase simboluri“18. Citeva din sculpturile lui Brancusi isi au sorgintea in acest calendar pagin; printre acestea, de pilda, Printesa X, 1909-1916, care se leaga de sarbatoarea Sfintului Teodor si Sarutul, 1907, care te duce cu gindul la Dragobetele, o sarbatoare pagina a fertilitatii, cu o puternica nuanta erotica, celebrata prin ospete si simbolizind continuitatea vietii19. La inceputul anilor ’70, Danziger a fost preocupat mult de situl monumental de la Rujem el Hiri de pe Podisul Golan (fig. 18). Cercetarile initiale efectuate asupra sitului (1968) au […]