Corespondenţă: Corneliu Baba-Henry Mavrodin

Scrisoare apocrifă a pictorului Corneliu Baba către Henry Mavrodin Dragul meu, Pe lîngă cele nescrise, îţi trimit şi aceste rînduri, asigurîndu-mă că-ţi vor ajunge. Printrerîndurile ultimelor tale scrisori, la fel de prudent cîntărite, păstrează totuşi, în transparenţă, tiparele gîndurilor, parcă-nvăluite-ntr-o boare de tristeţe. Te simt îngrijorat, deşi intuieşti, ştiu, că experienţa vieţii e perpetuă. La intervale aleatorii se preface doar, într-un aparent sfîrşit, un fel de-a v-aţi-ascunselea fără de răgaz; ne ascundem regăsindu- ne mereu aproape asemănători, pentru a ne ascunde iar şi iar. Ori cauţi încă, aşa cum te ştiu, logica şi motivaţiile raţiunii din jurul tău; ce te frămîntă? N-ai avea motiv de-ngrijorare – în substanţă, nu se va schimba nimic, atîta doar că, eliberaţi de superfluu, rămînem cumva orfani de iluzii şi bucurii şi nici n-aş şti încă să-ţi spun cînd şi cine ne-ar prelua, înfiindu-ne, şi nici cu ce vor fi înlocuite dulciurile cu care ne-am obişnuit. Nu te îngrijora, pînă şi grămada de timp ce se adună e doar o sperietoare pentru cei grăbiţi. Tu ştii că nu te-am amăgit niciodată. Cu bine, Mao   C. Baba, noiembrie 2014   Ziua Maestrului Baba este marţi, 18 noiembrie Zîmbind la perechile contrariilor Maestre drag, Una din […]