Corpul, obsesia continua

Ruxandra CESEREANU Tricephalos. Cartea licornei. Peripetiile Alisei in Tara NewYorkeza. Cuferele trupului meu Editura Dacia, Colectia „Biblioteca Dacia“, Seria „Prozatori romani contemporani“, Cluj-Napoca, 2002, 228 p., f.p. Tricephalos, noua carte a Ruxandrei Cesereanu, indica in mod clar o prelungire viguroasa a obsesiei corpului in literatura romana. De mai bine de 20 de ani, scriitorul roman construieste – teoretic si literar – in jurul acestui concept. Ar fi de discutat trei linii actuale de extensie (fuga) care si-au gasit puternice traditii in literatura romana clasica. Prima linie constituie si cel mai puternic generator de epigoni. Este „corpul“ impus de Cartarescu, un „corp“ vizionar, dar vazut in continuare ca un recipient fabulos, ca un loc al misterelor; vazut ca un tot unitar, imposibil de autopsiat. In loc de disectie, Cartarescu prefera sa faca uz de psihanaliza si fantastic. In canonul romanesc (asta ca sa intram in jocul impresionist al filiatiilor), aceasta linie carta(corpo)resciana ar urma modelul impus de corporalitatea eminesciana. „Linia Nedelciu“ impune un corp modular – usor demontabil. Textul sufera ruperi metodice si nu ruperi de ritm, cum se intimpla in cazul Cartarescu. In aceasta paradigma intra in mod paradoxal si Exuviile Simonei Popescu, principala caracteristica a acestui segment corporal fiind […]