Cronici de familie
- 06-10-2005
- Nr. 289
-
Bianca BURŢA
- Literatură
- 0 Comentarii
Michael Cunningham O casa la capatul lumii, Traducere de Antoaneta Ralian, Editura Polirom, Colectia „Biblioteca Polirom“, Iasi, 2005, 496 p. La celebritatea prozatorului american Michael Cunningham contribuie, fara indoiala, o trasatura esentiala a scrisului sau: caracterul cinematografic, disponibilitatea imaginii scrise de a se plia imaginii filmice, fara ca prin „traducere“ aceasta sa-si piarda/sa-si tradeze prea mult din substanta. Intr-o mai mare masura decit Orele (1998), roman cu o constructie complexa si cu o miza fictionala mai ridicata (a carui ecranizare, in 2002, intr-o distributie prestigioasa, cu Nicole Kidman, Meryll Streep si Julianne Moore in rolurile principale a fost distinsa, intre altele, cu premiul Oscar), primul roman al lui Michael Cunningham… O casa la capatul lumii (1990), ecranizat de asemenea anul trecut, exceleaza prin simplitatea traductibila. In ciuda celor aproape cinci sute de pagini ale sale, nu lasa impresia masivitatii, creind mai degraba senzatia fluiditatii, a unui flux continuu, uniform, regulat, monoton. Fara a fi, desigur, un text facil, nu impune dificultati de decodare, gratie naratiunii deloc sofisticate si accesibilitatii extreme a temelor abordate. O casa la capatul lumii se incadreaza aproape perfect in orizontul de asteptare al intelectualului american de nivel mediu, fara ambitia de a-l depasi, doar cu aceea […]