Cu sarcasm şi tristeţe despre „specificul“ românesc

Ce facem cu tabuurile legate de subiecte sensibile precum naţionalismul (cu nuanţele lui absurde, extreme), sentimentul (fals) religios al românilor (manifestat ostentativ) sau cu tăcerea îngăduitoare legată de foştii informatori? Le acceptăm ca fiind parte a „specificului“ naţional sau le denunţăm? Două dintre spectacolele din cadrul FNT 2013 vorbesc deschis, cu o ironie dură, despre ce înseamnă să accepţi de-a gata nişte idei şi nişte comportamente cu unica justificare a lui „aşa sîntem noi“, rezultatele acestui tip de acceptare fiind dezastruoase: Leonida Gem Session, în regia lui Gábor Tompa, şi Solitaritate, în regia Gianinei Cărbunariu.   Leonida Gem Session – în gemul stagnării Montat cu Teatrul Maghiar de Stat Cluj, Leonida Gem Session nu îşi propune o reinterpretare a lui Caragiale în cheie contemporană, ci îl foloseşte pe Caragiale pentru a accentua absurdul şi ridicolul la care se ajunge atunci cînd nu sîntem în stare să ne acceptăm greşelile şi trecutul. În versiunea lui Gábor Tompa, nu este important să se spună ceva inovator despre Caragiale, cu orice preţ, ci să se observe cum Caragiale ne spune în continuare ceva despre lumea contemporană. Plasat în contextul postdecembrist, Leonida Gem Session creează o poveste în poveste, în care personajele caragialiene sînt […]