Cum ne impacam cu comunismul?

Pe 24 aprilie 2007, in Poiana Brasov, am fost invitat sa am cuvintul de deschidere al unui colocviu organizat de Fundatia „Konrad Adenauer“, pe tema „Reconcilierea cu trecutul“. Interesant a fost ca la aceasta discutie, prezentata aici prin amabilitatea Observatorului cultural, au participat tineri bursieri ai Fundatiei, din toate tarile Balcanilor. Discutiile pe marginea subiectului au fost mai mult decit aprinse; caci, inchipuiti-va cum suna termenul de „reconciliere“, cind stateau, in aceeasi sala, bosniaci, croati, sirbi, macedoneni…, tineri pentru care crimele trecutului sint vii, caci fac parte din chiar propria lor viata. Ceea ce e important, cred, e ca au putut discuta despre acest trecut si despre vinovatie; au inceput a se naste atit intrebarile, cit si unele raspunsuri. Redau o transcriere partiala, cu minime modificari si subtitluri, a cuvintului de deschidere si a discutiilor despre reconcilierea cu trecutul, doar pe acelea stirnite de tema pe care eu am propus-o spre dezbatere: „cum ne impacam cu comunismul?“ (M.O.)