Damnarea erotica

  • Recomandă articolul
Mihai IGNAT Poeme in doi Editura Vinea, Bucuresti, 2003, 48 p., f.p. Mihai Ignat e un ghinionist. Aproape fiecare carte a sa a avut diverse probleme tehnice. Penultima, Klein spuse, a ramas fara coperti, fiind raspindita si vinduta cu o banderola in care autorul incerca, printr-o inteligenta reclama, sa acopere goliciunea obiectului ce se infatisa ochilor cititorului. Ghinionist e Mihai Ignat si pentru ca, autor al citorva piese de teatru remarcabile, nu a gasit inca regizorul dispus sa riste. Cum in zona teatrului „oficial“ se face succes – monstruos! – de casa cu Tache, Ianke si Cadir sau se joaca orice, numai teatru romanesc contemporan nu, singura sansa a pieselor lui Igant vine dinspre zona teatrului si a regizorilor „alternativi“ care, din cite am vazut eu, se numara printre putinii care au ceva de spus in teatrul romanesc de azi. Poate dinspre Radu Afrim, Sorin Militaru, Theodora Herghelegiu sau Radu Apostol sa vina norocul pieselor lui Mihai Ignat. Ghinionist a fost Mihai Ignat si cu cea mai recenta carte a sa de versuri, publicata la Editura Vinea. Din nou, ca un facut, coperta, desi parea OK, avea o imperfectiune care i-a stricat poetului sarbatoarea. Noroc, de aceasta data, cu editorul […]
Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.

object(WP_Term)#12882 (11) { ["term_id"]=> int(19326) ["name"]=> string(7) "Nr. 901" ["slug"]=> string(6) "nr-901" ["term_group"]=> int(0) ["term_taxonomy_id"]=> int(19326) ["taxonomy"]=> string(7) "numbers" ["description"]=> string(0) "" ["parent"]=> int(0) ["count"]=> int(31) ["filter"]=> string(3) "raw" ["term_order"]=> string(1) "0" }