De la antiterorism la razboi

Se poate vorbi de o fatalitate a mondializarii? Toate celelalte culturi diferite de a noastra ar scapa, intr-un fel sau altul, fatalitatii schimbului indiferent. Unde se afla pragul critic al trecerii la universal si, ulterior, la mondial? Ce inseamna acest virtej ametitor care impinge lumea spre abstractia Ideii ori acela care o duce spre realizarea neconditionata a Ideii? Caci universalul era o Idee. Atunci cind ea se realizeaza in mondial, se sinucide ca Idee, ca finalitate ideala. Umanul, devenit singura instanta de referinta, umanitatea imanenta ei insesi ocupind locul gol al unui Dumnezeu mort, domneste de una singura, de acum inainte, dar in absenta unei ratiuni finale. Nemaiavind nici un dusman, umanul il fabrica din interior, secreta tot felul de metastaze inumane. De aici, aceasta violenta a mondialului, violenta a unui sistem care vineaza orice forma de negativitate, de singularitate – inclusiv aceasta ultima forma a singularitatii care este chiar moartea –, violenta a unei societati in care ni se interzice, virtual, orice conflict, in care moartea insasi este suspendata si care se straduieste sa instaureze o lume eliberata de orice ordine naturala, fie ca este vorba despre cea a corpului, a sexului, a nasterii ori a mortii. Mai mult […]