DE RECITIT. Bagheta lui George Enescu

Sezonul muzical recent inaugurat aparține, fără îndoială, lui George Enescu. Îl domină autoritar. Nu știm ce ne rezervă acest sezon, ce surprize, ce decepții – dar cele zece concerte oferite de George Enescu ne consolează anticipat de mediocritatea obișnuită a vieții noastre muzicale. Zece concerte Enescu înseamnă un eveniment de o bogăție singulară. Patru concerte simfonice și șase ședințe de muzică de cameră vor umple un întreg sezon, destinat a rămîne marcat îndelung de amintirea unui animator de talia sa […]. Printr-o prestație unică, George Enescu impune respectul artei, o înaltă conștiință a valorilor, o mare disciplină a muncii. Sînt, mi se pare, cei trei factori care lipsesc, în chipul cel mai dureros, vieții noastre muzicale. Extraordinar artist, Enescu este, deopotrivă, un excepțional educator. Vocația sa dirijorală se vede că răspunde nu numai necesității de exprimare personală, dar și unei nevoi de a transmite celorlalți o tehnică de lucru, de a le insufla consecvență artistică. Dirijorul este un profesor. Rolul lui este de a comunica învățături. Cînd George Enescu ia bagheta, ai certitudinea că te afli în fața unui magistru.   Rareori sensibilitatea artistică a fost slujită de o așa suplă, așa viguroasă măiestrie. Enescu este un tulburător poet al […]