DESIGN. Mama, de ce programul de la National arata ca o reclama de sapun? (VI)

Un exemplar banal Pliantul pentru Avea doua pistoale…* e urit dar modest. Desenele, ilustratii de epoca, sint tiparite in ocru pe fond galben – idee grafica pentru care quadricromia e un efort inutil. Paginile sint pur-si-simplu umplute literalmente pina la margini cu text. Jumatate din textul de rind e cules cursiv si e in buna parte de necitit din pricina desenelor reproduse in fond. Cele doua intertitluri sint culese cu doua fonte diferite, dintre care a doua este o fonta caligrafica de duzina. Ambele sint puse intre ghilimele – nu-i clar de ce. Pe verso, portretele actorilor, risipite la intimplare pe doua pagini, sint de buna calitate – dar, curioasa idee, tifetate si pierdute in fond ca intr-un nor cenusiu. La urma, distributia e culeasa ordonat, dupa un model de deceniu sapte – cu diferenta ca litera e ocazional ingustata electronic si ca pe un spatiu A5 paisprezece corpuri de litera si doua fonte. In fine, cineva a gasit de cuviinta sa treaca personalul tehnic la punctul „caseta tehnica