Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
Două propuneri
- 12-03-2014
- Nr. 714
-
Ovidiu ŞIMONCA
- Editorial
- 7 Comentarii
Fără a avea pretenţia anvergurii unei petiţii publice, fară a ne considera infailibli în propunerile noastre (din acest motiv le şi propunem spre dezbatere), călăuziţi de principiul unei noningerinţe politice, facem două propuneri, spre buna funcţionare a două instituţii publice. Prima propunere: Marius Oprea să fie numit preşedinte executiv la IICCMER. Săptămîna trecută, Andrei Muraru, susţinut la învestitură de PNL, a demisionat din funcţia de preşedinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. Postul său a rămas vacant. IICCMER este o instituţie publică aflată în subordinea Secretariatului General al Guvernului. Cel care numeşte preşedintele executiv este premierul în funcţie, Victor Ponta. Ştim că Marius Oprea este membru PNL, dar mai ştim că Marius Oprea este cel care a construit acest Institut, în timpul mandatului de premier al lui Călin Popescu Tăriceanu. Mai ştim că Marius Oprea a fost înlocuit din funcţie de către premierul Emil Boc, conducerea IICCMER fiind încredinţată echipei Vladimir Tismăneanu-Ioan Stanomir. Şi aceştia din urmă au fost înlocuiţi, după ce guvernul Ungureanu a căzut printr-o moţiune de cenzură. În 2012, premierul Ponta l-a desemnat pe Andrei Muraru preşedinte executiv al IICCMER. Cu ocazia schimbării de conducere din 2012, Marius Oprea a revenit […]
Lui Marius Oprea i se cuvine directia IICCMER ! A creat si a pus Institutul pe roate, il onoreaza cu prezenta ! Doar numirile politice au mutilat institutia, unii iubind mai mult scandalurile decat munca de cercetare.
De acord cu cele două propuneri; ar fi bine ca persoanele şi instituţiile cu responsabilitate în cele două domenii să audă şi să ia în calcul cele două sugestii. Deşi sunt sceptic cu privire la buna funcţionare a instituţiilor din România, sunt convins că opinia publică şi, în special, mass-media, pot contribui decisiv, pe termen mediu şi lung, la însănătoşirea societăţii noastre.
eu nu!
credeam ca dupa numirile neinspirate de minstrii, la conducerea TVR-ului vor fi liberalii mai … liber(al)i
desigur că am zis in gandul meu –se poate grai si astfel- ca tot e mai buna numirea lui Stelian Tanase in locul lui Rares Bogdan, desi, vazand cateva din emisiunile sale la Realitatea-tv, nu mi-am pus mari speranțe…
care este diferenta dintre cohorta de colaboratori adusi din afara de catre Dl St Tanase si ceea ce a facut Dna Culcer&co. ?
da, vreau reanfiintarea TVRCultural, dar cu Dna Zeca Buzura și cu Dl H R Patapievici inapoi
cum ar fi fost sa fie moderator/realizator in locul Dlui Cristoiu Dl Norman Manea, iar la sefia TVR-ului Dl Rares Bogdan?
cred pe undeva, prin culise, ar fi fost atat de vadit coplesit, incat ar fi alunecat pe sub pupitru – ar fi scapat totusi, de amenda CNA-ului
ca bine-ar fi , de-a-ntzeledge,. Lumea, ca de oameni avem nivoie & *nu* de-agitatori, de vandutzi politic, de sichofantz’, de inshi interesatz’.
Pe foarte scurt: avem chiar nevoie de profesionishti.
Da’ avem *mare nevoie* – sa ma scuze dom’ editor shef pentru stelutzele astea…
Cele bune,
Nea Marin
Excelent editorial. Felicitari!
(Sa fie intr-un ceas bun!)
eu am si a treia propunere, la fel de sf: numirea lui hrp la conducerea icr.
Domnule Simonca
In primul rind va multumesc pentru demers. Ce ma indeamna sa comentez acest articol e in primul rind legat de Marius Oprea si abia in al doilea rind de ideea reinfintarii TVR Cultural, chiar daca ma numar printre fostii realizatori ai acestui decapitat post de televiziune. Cine e onest si binevoitor, din cadrul sistemului, ar trebui sa recunoasca faptul ca cele mai multe dintre productiile proprii ale TVR Cultural se faceau cu bani foarte putini, dar cu multa daruire din partea realizatorilor. Chiar si in aceste conditii de saracie lucie, de subfinantare, la TVR Cultural se facea performanta. N-ar trebui decit, asa cum spuneti, un act de vointa pentru renasterea postului, fiindca cei care au fost implicati in existenta lui ar face ce stiu: sa lucreze mult si bine, cerind putin in schimb. Revin la Marius Oprea. Pe acest personaj unic in felul lui l-am cunoscut inainte de a-l intalni, fata in fata, din cartile si articolele publicate. De aceea si vreau astazi sa profit de gindul dumneavoastra reparator si sa depun un fel de marturie pentru Marius Oprea. Citindu-l, apoi din ce in ce mai intrigata, incercind sa aflu cit mai mult despre el, descopeream cu uimire, mai intii, un congener asa de diferit de mine si de multi din generatia noastra. Un om care, pe cind noi ne temeam si de umbra noastra, ascunzindu-ne sub fustele mamelor, pe cind traiam ca plantele intr-o sera cu din ce in ce mai putina lumina, se razboia de unul singur cu demonul purtator de multe chipuri hidoase al totalitarismului. Mai intii cu uimire, apoi cu sincera remuscare, gaseam in Marius Oprea pe acel exponent al unei generatii damnate, harazit ca prin curajul si jertfirea lui sa dea sanse la demnitate acestei generatii. Marius Oprea m-a facut sa-mi fie rusine de lasitatea mea si, poate nu atit de mult de lasitate, cit de nepasarea , de blazarea mea, de lipsa mea de curiozitate fata de de lumea in care ma nascusem. Mai tarziu, prin jocurile niciodata previzibile ale destinului, l-am cunoscut pe Marius si, asa cum arareori se intaimpla, n-am gasit nici o contradictie intre dizidentul anticomunist, istoricul scormonitor in arhivele securitatii, scriitorul ce-si marturisea fara echivoc experientele traite si omul din carne si oase. Marius Oprea cel care refuza, contesta, cauta, scrie este un om integru, egal cu sine, un om care n-a gasit de cuviinta sa profite in vreun fel de pe urma suferintelor indurate. De altfel, IICCM este creatia lui. A fost inlaturat in chip josnic, din motive politice, apoi hartuit si in permanenta supus unei actiuni de compromitere. Poate sa-i creada oricine vrea pe detractorii sai, eu insa n-am cum, fiindca am privilegiul de a-l cunoaste. Daca nu l-as fi cunoscut, daca nu l-as fi citit, daca n-as sti cu ce se ocupa si ca a facut din cautarea victimelor ucise miseleste de catre securitate si aruncate in anonime gropi comune o misiune si un crez, as putea sa dau dreptate oricaruia dintre inzorzonatii lui denigratori. E limpede ca locul lui Marius Oprea e cel la care faceti referire, numai ca, in lumea noastra strimba, in colonia noastra absurda, un gest de normalitate ar capata proportii de miracol. Nu pe criterii politice, evident, trebuie reinstalat Marius Oprea la conducerea institutului fondat de el, ci pe criterii profesionale si morale. Dupa stiinta mea, e singurul potrivit pentru aceasta functie, in chip obiectiv. Dar, chiar daca nimic in acest sens nu se va intimpla, insusi gestul dumneavoastra de a pune bazele unei actiuni de solidarizare cu acest om rar, atit de necesar si de pretios, care nu trebuie sa mai fie singur intr-un razboi unde adesea inamicul nici macar n-are curajul sa-si arate chipul real, e un gest de mare noblete.
P.S. Astept injuraturi, calomnii si insinuari non-stop pentru aceasta postare. Mi-o asum integral, asa cum afirm de pe acum ca ma voi simti onorata de oricare dintre injuraturi, fiindca e limpede de la cine ar putea veni. Fiindca, nu-i asa?, o lauda ma poate dezonora asa cum o injuratura ma poate innobila. Depinde doar de la cine vine.