„Double Bind“ – cele „două vieţi“ ale Tîrgu-Mureşului

Subiectiv. Obiectiv. Identitar. Dacă secuimea, în general, este privită ca locul unde nu ţi se dă o pîine dacă o ceri în limba română, Tîrgu-Mureş este, neîndoios, oraşul lui „Tessék-poftiţi“. Astfel, atît secuimea, cît şi Tîrgu-Mureşul s-au trezit, în timp, că cele mai sus menţionate funcţionează aproape ca un brand. Să mai adăugăm aici şi acel Martie negru din 1990 (despre care Gianina Cărbunariu a făcut, acum cîţiva ani, 20/20 la Yorick Studio), marşurile pentru autonomia Ţinutului Secuiesc, fluturatul de steaguri (româneşti, ungureşti, secuieşti), discursurile patriotarde (şi de o parte, şi de cealaltă), celebrele tăbliţe cu inscripţii bilingve vopsite peste noapte – toate acestea într-un oraş poziţionat fizic, pe hartă, în centrul României şi în care jumătatea maghiară de populaţie are o problemă cu jumătatea română. Sau invers. Sau nu. Textul scris şi regizat la patru mîini de Alina Nelega şi Kincses Réka porneşte de la oraşul în sine, de la ceea ce înseamnă şi a însemnat el de-a lungul istoriei, şi de la identitatea celor care îl locuiesc. Pentru că în identitate în sine îşi au originea toate celelalte probleme, iar asta se vede chiar din prima scenă, în care unguroaica din România ajunsă în Germania se află în […]