Educarea copiilor prin violență: o capcană
- 05-04-2013
- Nr. 668
-
Oana MARINESCU
- Focus
- 1 Comentarii
Pe străzile noastre adulții urlă; la televizor adulții urlă; în trafic, adulții urlă; la serviciu, adulții urlă; în bloc, la piață, la magazin, adulții urlă; pe Facebook, adulții urlă. Agresivitatea din viața noastră cotidiană a atins un nivel uluitor. Pentru unii, situația este greu de suportat, dar nu prea văd soluția ca să oprească acest val de agresivitate. Alții însă se protejează după un zid de indiferență și de apatie. Iar mult mai mulți reacționează la agresivitate cu… agresivitate. De unde vine această agresivitate? Răspunsurile pot fi multiple, dar dacă e să ne uităm la ce spun psihologii, atunci ne-am putea întreba: „Oare cine urlă? Adultul agresiv sau copilul abuzat din el? Copilul la care s-a țipat cînd era mic, care a fost bătut cînd era mic, care a fost umilit cînd era mic, care nu a învățat să comunice și să se afirme și nici nu și-a vindecat rănile, ci le-a interiorizat și îi modelează comportamentul la maturitate?“. Abuzul în familie Un studiu lansat la sfîrşitul lunii martie de Salvați Copiii România, primul din ultimii 10 ani, arată un nivelul îngrijorător al abuzurilor împotriva copiilor, în cadrul procesului educational, atît în familii, cît și în școală. În România bătaia […]
Dar „specialistii” astia ai dsv., au si ei niste copii de aratat, sa se vada rezultatele pe viu ale educatiei lor? Cati au ajuns dintre ei deja in inchisori pentru minori, ca urmare a infractiunilor comise? Dupa cum se stie, din pedagogica, la educatie contribuie fondul natural al individului, abia pe urma parintii si scoala. Ce te faci daca iti prinzi fiul/fiica furand de la colegi? Il /o mangai frumos pe crestet si-i zici, „bravo, mama, mai fa”? … La fel, daca isi bat colegii de gradinita? … Nu sunt de fel adeptul violentei – si nu numai in familie! – dar am si avut norocul sa am copii cuminti prin natura…