Obligat să se mute în 2014 din sediul din bulevardul Dacia (după retrocedarea către proprietari a imobilului) și izolat în spatele Casei Presei (fără șansa de a organiza acolo vreun eveniment), Muzeul Național al Literaturii Române se întoarce în centrul Bucureștiului. „După o lungă perioadă de «exil» şi provizorat, MNLR revine, încet-încet, la normalitate. În strada Nicolae Creţulescu vom deschide anul acesta expoziţia permanentă a muzeului, iar în Calea Griviţei vom avea sediul administrativ (alături de depozite şi alte spaţii-surpriză)“, a fost anunţul instituţiei publicat pe pagina de Facebook. Primăria Generală a Bucureștiului este administratorul MNLR, care susține și financiar acest muzeu. De această dată s-au găsit bani pentru mutare și pentru funcționarea pe mai departe. Conform informațiilor publice, Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR) a primit, pentru anul 2016, suma de 9.122.000 de lei (cheltuieli curente şi investiţii) din bugetul Primăriei Capitalei. Sediul din strada Nicolae Crețulescu (în spatele Bisericii Albe de pe Calea Victoriei) este deschis pentru public, fiind un loc propice pentru ore de limba și literatura română, care să fie organizate cu elevi din Capitală și din provincie. Muzeul Naţional al Literaturii Române a fost fondat, în anul 1957, de criticul şi istoricul literar Perpessicius, cel care a fost şi primul director al instituţiei, pînă la anul 1971. Există în muzeu peste 250.000 de manuscrise ale marilor scriitori, cum ar fi Eminescu, Blaga, Sadoveanu, Arghezi, Bacovia, obiecte care au aparţinut scriitorilor români, dar şi o colecţie de manuscrise ale scriitorilor străini (Proust, Romain Rolland, Paul Celan). Ioan Cristescu, directorul MNLR, s-a luptat să convingă autoritățile locale că un muzeu al literaturii nu poate fi ostracizat într-o zonă nepropice, că un muzeu înseamnă vizitatori, evenimente și o conexiune strînsă cu orașul.
Cum ați ales acest spațiu și cît a costat amenajarea?
După relocarea din vara lui 2014 la Casa Presei, primul gînd a fost să plecăm de acolo. Aceasta pentru că un muzeu nu e doar o arhivă sau un depozit de patrimoniu, e o instituție a cărei misiune este publicul vizitator. Expunerea către și pentru public este necesară și obligatorie. Am vizionat în doi ani peste 15 clădiri în care să organizăm expoziția de bază, să oferim publicului patrimoniul muzeal. Această clădire, actualul sediu, a fost închiriată în mai 2016 și, în urma consultărilor cu mai mulți specialiști, directori de muzee, dar și membri ai Academiei Române și ai Primăriei Capitalei, am considerat că întrunește condițiile, momentan, pentru a primi vizitatori. Nu a fost nevoie de amenajări deosebite, de reparații consistente, ea fiind o clădire funcțională și pretabilă unui traseu muzeal interactiv, așa cum ne doream.
Cine v-a susținut financiar pentru mutarea muzeului din inadecvatul loc de la Casa Presei?
Am spus și repet, Primăria Capitalei, doamna Primar General Gabriela Firea și membrii Consiliului General, care au privit cu deschidere situația Muzeului Național al Literaturii Române și, în luna august 2016, au aprobat sumele necesare atît amenajării expoziției din strada Nicolae Crețulescu nr. 8, cît și pentru amenajarea depozitelor de patrimoniu din Calea Griviței nr. 64-66 și relocarea activității administrative.
Care este starea manuscriselor și a obiectelor, acum după mutare?
Starea lor este bună și foarte bună, pentru că la Casa Presei am avut timp suficient pentru a demara un amplu proces de restaurare a bunurilor de patrimoniu: manuscrise, cărți, opere de artă, mobilier etc. De asemenea, împachetarea și pregătirea pentru transport nu au mai fost ca în 2014, contracronometru. Pot spune că la ora actuală MNLR deține depozite cu dotări și condiții din cele mai moderne și adecvate conform legislației.
Din punctul dvs. de vedere, este mai bun spațiul pe care îl aveți acum decît cel din bulevardul Dacia?
Din multe puncte de vedere este mai bine. Sigur, acela era un spațiu care avea o tradiție de peste 50 de ani, lumea se obișnuise cu el. Acum trebuie să ne axăm spre public, să dovedim că existăm și că sîntem o instituție a cărei valoare este nu doar bănuită, ci certă și fundamentală societății românești. În spațiile din bulevardul Dacia nr. 12, condițiile au fost dificile. Din cauza anilor de procese, nu s-au mai investit sume de bani, astfel că spațiul devenise impropriu pentru depozitarea, conservarea și securizarea patrimoniului.
Muzeul este deschis publicului, poate fi vizitat. Prin ce doriți să atrageți publicul? Aveți în vedere programe pentru elevi de gimnaziu și de liceu?
Muzeul poate fi vizitat. În primul rînd, sper ca expoziția de bază, modernă și interactivă, să trezească interes. Elevii de gimnaziu și de liceu cu siguranță se vor simți cel puțin atrași de acest nou discurs expozițional multimedia, care îi conectează la spațiile virtuale atît de apropiate lor. Ne propunem un program amplu de educație nonformală, iar expoziția va veni în completarea proiectelor și atelierelor de educație muzeală alternativă, pe care deja le desfășurăm prin intermediul caselor memoriale pe care le coordonăm. Apoi, avem programe și proiecte pentru toate vîrstele, și aș enumera cîteva: întîlniri ale elevilor cu scriitorii contemporani, care vor parcurge alături de ei trasee literare, ateliere de educație muzeală cu miză interdisciplinară, lecturi, recitaluri și proiecții de film, evenimente care îi vor face să devină tot mai atenți la spațiul literar și la transformările sale, să se apropie de cuvînt, de text.
Ce evenimente intenționați să organizați în următoarea perioadă în noul sediu?
Anul acesta, Muzeul Național al Literaturii Române împlinește 60 de ani de existență, iar seria evenimentelor găzduite de noul nostru sediu va marca această aniversare pe parcursul întregului an, dar mai ales în luna mai, cînd va avea loc și aniversarea propriu-zisă. Urmează Colocviul Național al Tinerilor Critici Literari „G. Călinescu“ (ediția a XI-a) și Programul de Carte (ediția a VI-a), organizat cu ocazia Zilei Internaționale a Cărții și a Drepturilor de Autor, Festivalul Internațional de Poezie București, ajuns la cea de-a VIII-a ediție, care anul acesta va marca și împlinirea a 95 de ani de la înființarea PEN România. În perioada 15-21 mai, aducem la București peste 35 de poeți străini și numeroși poeți români; încă de acum le fac această invitație cititorilor dumneavoastră: merită să veniți să-i vedeți pe acești poeți și să participați la multitudinea de evenimente, întîlniri și lecturi publice, pe care le vom anunța curînd pe paginile noastre de Facebook, pe site, prin partenerii media și instituționali. Pe de altă parte, sprijinim în continuare proiecte culturale valoroase, de impact, în care credem și ai căror parteneri devenim.
Ovidiu ȘIMONCA