„Facultatea de Litere e un loc extraordinar, cu o tradiţie formidabilă“
Interviu cu Oana CHELARU-MURĂRUŞ, decan al Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii din Bucureşti; din noul număr al revistei „Observator cultural“
- 11-12-2013
- Nr. 703
-
Ovidiu ŞIMONCA
- Actualitate
- 1 Comentarii
S-au împlinit 150 de ani de învăţămînt filologic românesc, sărbătoriţi la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti. Acum 150 de ani, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, se înfiinţa Scoala Superioară de Litere. Primul decan a fost August Treboniu Laurian. Ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice era D. Bolintineanu. La articolul 1 din Decret se preciza scopul: „de a forma profesori gimnaziali în ramurile limbilor clasice şi moderne, ale literaturii şi filozofiei, istoriei şi geografiei“. În primul an universitar, 1864-1865, urmau cursurile numai 123 de studenţi. Astăzi, Facultatea de Litere are 3.000 de studenţi, la toate ciclurile de învăţămînt (licenţă, masterat, doctorat). Oana Murăruş a absolvit Facultatea de Limba şi Literatura Română (cum se numea atunci) în 1978, cu diplomă de merit, fiind angajată prin concurs în 1991, la Catedra de Limba Română. Din 2012 este decan al Facultăţii de Litere. Joi, 5 decembrie, am realizat un interviu pentru Observator cultural, înregistrat la Decanatul Facultăţii de Litere. Oana Chelaru-Murăruş a iniţiat şi a coordonat sărbătorirea celor 150 de ani de învăţămînt filologic în Universitatea din Bucureşti. Care au fost intenţiile dumneavoastră – ale Decanatului şi ale decanului – la sărbătorirea a 150 de ani de învăţămînt filologic […]
Un articol care prilejuieste o reala placere probabil mai cu seama absolventilor!
Citeva adnotari/precizari:
– in anii ’70 erau destui impatimiti de literature care au urmat cursurile facultatii in speranta ca vor putea face critica literara, activitate editorial etc.; PRIN LEGE,LA REPARTIZAREA ‘IN PRODUCTIE’ DIN 1974, INDIFERENT DE MEDIE( note) Bucurestiul era exceptat, impreuna cu alte citev orase mari, functionind niste criterii de repartizare aberante. Cu alte cuvinte, primii repartizati aproape exclusiv ca profesori LA TARA erau cei care se potriveau criteriilor de mai sus, iar ULTIMII ERAU IN ORDINEA MEDIILOR, INCEPIND EVIDENT CU MEDIILE FOARTE MARI. Asa a fost istoria si nu pot decit sa ma bucur ca CEI MAI BUNI ABSOLVENTI SINT AZI IN PRESA CULTURALA SAU CHIAR LA FACULTATEA DE LITERE.
– adaug corectiei de mai sus speranta ca facultatea va gasi forme potrivite de interventie catre curatarea limbii romane de prea dese agramatisme, manelizare, stiluri improprii- toate comise nu numai la tv. dar si in presa cotidiana si-vai!- chiar in cea culturala.
– facultatea de litere nu ar trebui sa aiba nici un student care are probleme cu limba romana, iar afirmatia ca acum 30 de ani acestea nu existau ar trebui sa dea de gindit distinsilor ei profesori.
Succes facultatii pe viitor!
Cu stima,
A.P.