Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
FANTASY & SCIENCE FICTION. Povestiri
- 19-03-2009
- Nr. 466
-
Michael HAULICĂ
- Rubrici
- 11 Comentarii
Categoria „Cea mai bună povestire românească“ a Premiilor Cititor SF a fost dominată de texte publicate în revista Nautilus. Şi mai interesant este faptul că patru dintre cei cinci nominalizaţi au debutat cu povestirile respective. Dar să vedem care au fost acestea. Aron Biro – Povestea dihorului şi a găinilor. O povestire ce ţine de fantastic, de fantasticul copilăriei în care copilul crede că o coadă de dihor îl poate face nevăzut atunci cînd se joacă de-a v-aţi ascunselea. Totul, privit prin ochii copilului care primeşte lecţii de la bunicul lui, cum ar fi: „Să nu uităm că găinile-s de două feluri: care au fost mîncate şi care vor fi mîncate“. Povestea e oarecum simplă. Bunicul, care era poştaş, e prins de săteni că le-a furat din pensii şi primeşte o lecţie: este dezbrăcat şi bătut. Atunci se vede că bunicul avea o coadă de dihor. Aşa cum avusese şi tatăl copilului, cel care dormea pregătindu-se să moară, „şi de aia tot doarme, deşi tot el mi-a zis altădată că să fii mort nu se învaţă“. După corecţie, bunicul dispare, fără a părăsi satul. Revine, salvîndu-şi familia, şi de-abia atunci dispare, ajutat de coada de dihor care îl face nevăzut. […]
deocamdata exista helion si nautilus – una pe hirtie si una electronica – reviste unde se poate publica. nici nu prea cred ca se scrie mai mult. sau mult mai mult. cine are un text bun sigur are unde sa-l publice. se mai vorbeste si de o antologie, doua pe an… daca ar fitexte mai multe, s-ar putea sa mai apara si alte posibilitati. iar stimulent mai grozav decit acela ca sint cel putin trei edituri care publica autori romani… chiar nu vad.
Hmmm…Adevarul este ca nu m-am gindit pina acolo.Eu presupuneam ca intr-un fel sau altul scriitorii remarcati se vor simti stimulati, eventual vor mai atrage atentia vreunui editor, in cazul unui concurs de proza scrisa. Insa sunt de acord ca degeaba e si premiul daca nu ai unde sa o publici, sau macar sa ajungi mai tarziu sa publici ceva si sa te mindresti cu respectivul trofeu.Clar sunt initiative cu fond diferit si impact la fel de diferentiat .
da, numai ca una sint premiile oferite pentru cele publicate intr-un an, si alta premiile oferite la concursuri de proza scurta. n-are nici o treaba una cu alta. eu cred ca importante sint premiile anuale. alea exprima ceva. restul sint chestii conjuncturale, texte trimise, premiate, despre care nici nu se stie daca vor fi vreodata publicate…
Da, exact. Pot exista mai multe abordari.Un eventual juriu poate ar fi cugetat astfel podiumul.Avem nevoie si de un premiu jurizat pentru a stabili anumite repere si din punct de vedere literar si profesionist. Asa publicul cum , necum si-a dat cu parerea.De asta si mi se pare o initiativa buna acordarea premiului Vladimir Colin, desi inca nu se stie exact ce si cum.Si orice initiativa legata de oferirea unui premiu pe criterii literare plus juriul in odmeniul sci-fi si fantastic autohton.Vedeti dorinta celor de la SRSFF sau premiile oferite de cei de la Helion, care parca totusi nu sunt suficient de bine popularizate si nici potentialul exploatat la maxim.
oricum, premiile cititor sf sint premii de public, desemnate prin votul publicului. ca sint cistigatori cei mai buni (pina la urma, ce inseamna buni?) sau nu… fiecare vede lucrurile de la fereastra lui
Se pare ca aici avem de-a face cu un paradox nu cei buni cistiga ci cei care au priza la public,Interesant! mie unul mi-a placut la nebunie „viteza intunericului” si am recomandat-o tuturor cunoscutilor,nu cred ca acele carti premiate Nebula si Hugo cind sunt citite nu trezesc sense of wonder in noi este imposibil!?
voicunike: se pare ca fanii sf, cei declarati si activi in actiuni de genul votarii unor premii, apreciaza mai putin calitatile literare ale unui text si mai mult ceea ce face textul respectiv sa fie sf. acel sense of wonder il da ideea sf si nu exprimarea ei. de aceea nici \”viteza intunericului\” de elizabeth moon n-a avut un foarte mare succes printre fani. sper sa aiba succesul pe care il merita printre ceilalti cititori. de fapt romanul a si luat nebula si nu hugo, ceea ce spune ca profesionistii (scriitorii) din sf gindesc un pic altfel decit fanii. asa si cu apreciarea lui dumitru statescu. el, ca scriitor, vede altfel un text.
Si mie mi-a placut povestea lui Biro dar se pare ca votanti au fost putini! Ce explicatie gasiti?
Am mai spus-o si cu alte ocazii: Povestea dihorului… mi se pare unul din cele mai percutante texte scurte pe care le-am citit in ultimii ani.
pai nu cred ca are imporatnta daca a scris-o la misto sau nu. important e cum suna, ce i-a iesit din ea. cred ca un om, chiar si cind vorbeste la misto, o face in modul cel mai serios. dar nu stiu daca asta-i cazul povestirii lui biro. pacat ca scrie putin… mi-as dori sa vina mai des cu povestiri.
Da, sincer si pe mine m-a prins atmosfera din textul lui Biro. Doar ca la el pe blog postase un articol din care eu nu am inteles daca povestea a fost scrisa mai mult la misto sau alti faceau misto de ea…