Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
Fără isterii şi jigniri. Doar întrebări
UPDATE (29 ianuarie 2014): cîteva rînduri despre un articol scris de Gabriel Liiceanu
- 29-01-2014
- Nr. 708
-
Ovidiu ŞIMONCA
- Editorial
- 51 Comentarii
Să facem un pas înainte. Înainte de a a-i înjura pe cei care alcătuiesc petiţii, pe cei care sînt contra petiţiilor, pe cei care semnează, pe cei care nu semnează, să facem un pas înainte. De cîte ori ne-am dat osteneala să-l ascultăm şi pe Celălalt? De cîte ori n-am răspuns, în sictir, e „vîndut“, e „omu’ lui Voiculescu“, e „băsist“, e „orbit“, „dă-l dracului, ce ticălos, se uită la Antena 3 şi plescăie de fericire“. De cîte ori n-am întors spatele unor argumente? De cîte ori n-am invocat necesitatea dialogului şi ni s-a răspuns: ce dialog, cînd e vorba de hoţi, de bandiţi, de „sacrificarea“ statului de drept!? De cîte ori au mai stat oamenii faţă în faţă, vorbindu-şi, confruntîndu-şi argumentele, polemizînd cu asupra de măsură, dar aflîndu-se într-o eleganţă a disputei? De cînd n-am mai avut o polemică adevărată, pe care s-o putem antologa în cărţi? De cîte ori omul simplu care a ieşit în stradă a fost ascultat? De cîte ori incriminarea a ţinut loc argumentelor? De cîte ori au fost două părţi – bine delimitate – în confruntări televizate, care să se contrazică, dar să se respecte? Presa nu înseamnă năpustirea spre Celălalt, aneantizarea lui. Presa […]
Da, exista o explicatie logica ! L-ati vazut pe Ponta vorbind ? Se vede imediat ca minte in orice situatie … L-ati vazut pe Basescu vorbind ? Nu pare a minti niciodata …
Ma intreb de multa vreme si nu am gasit inca un raspuns de ce oare sunt”corecti”,”onesti”,”echidistanti”numai si numai sustinatorii actualului presedinte?Are cineva un raspuns de luat in seama-adica logic,obiectiv,echidistant?
Domnul Sorin Paler este presedintele organizatiei Forta Civica din Brasov. Domnul Sorin Paler vrea sa candideze la europarlamentare. Forta Civica este un partid condus de Mihai Razvan Ungureanu.
Explicatiile domnului Sorin Paler, accidentul din Apuseni:
“Pentru a gasi un vinovat pentru ce s-a intamplat in tragedia din Apuseni, eu cred ca vina asta tragica, ca si tragediile lui Sofocle, este ca e greu de cuantificat. Dar trebuie sa ne gandim ca ne aflam in plin cutremur cosmogonic dat de conflictul dintre mitul arhaic, eroul arhaic, ciobanul Frigda si mitul civilizator, eroul civilizator, gramofonul”.
Nu credeti?
Video:
http://www.youtube.com/watch?v=OxsIfrvrlxM#t=17
Atentie! Liiceanu a scris din nou. La atac!
@Paul Cernat
Ce grozav e orice final cu „pupat toti piata endependentei”, nu-i asa. V-ati linistit afland ca dl Ornea a votat USL. Si cata superioritate se ascunde in apolitismul abtinerii de la vot!
Dragă Paul,
semnalasem doar o eroare de logică pe care mi se părea că o faci. Înțeleg că ești de acord, acum, cu semnalarea mea. Despre „regăsire”, am mai vorbit: ca să votezi nu e necesar să te regăsești în nimic, alegi, calm, ce ți se pare mai bun sau, ca la noi, mai puțin nociv.
Apreciez franchețea cu care spui că ai votat USL. Cît despre mine, iar te înșeli: nu am votat în 2012 (am tot explicat înainte de ce nu pot vota ARD).
Draga Liviu,
ai dreptate, nu e nimic diferit fata de 2012. Sintem „pozitionati” la fel cum eram acum doi ani, si din aceleasi motive, pentru ca s-a schimbat guvernarea, dar nu inca si puterea. Mai grav, nu avem, nici unii, nici altii, de ce sa ne revizuim optiunile, cu toate relele care le putem spune despre cei pe care i-am votat.
Asa cum noi, cei care am votat USL sau n-am votat ARD nu ne putem regasi, cu nici un chip, intr-o copie degradata a lui Basescu, nici voi, cei care ati votat anti-USL nu gasiti (ce trist) alt partid de opozitie pe care sa-l sustineti decit partidul Elenei Udrea si al Ebei, loialele medium-uri prin care se manifesta TB.
Ma tem ca, asa cum am votat amindoi atunci, vom vota si acum, din exact aceleasi motive pragmatice, nu din atasament afectiv pentru Ponta, Antonescu, Voiculescu, Basescu, Udrea sau Boc: unii, pentru ca sint de parere ca puterea pe care o detestau a ramas tot la Traian Basescu (nu doar la institutiile de forta ma refer ci la o intreaga linie generala, pe care n-o detaliez aici), ceilalti pentru ca e onorabil sa detesti PSD-ul sau Antenele si pentru se regasesc, din varii motive, in fetisurile „societatii civile de buna calitate”.
E bine ca sintem de acord in privinta „stigmatizarii”. Daca acceptam asta, dezacordurile devin firesti, iar dialogul – posibil, chiar daca raminem fiecare cu optiunile noastre.
Dragă Paul,
cred că n-ai citit corect cele scrise de mine. Am spus că, dacă o anume aserțiune a ta, prin care acceptai un compromis, era legitimă, atunci e legitimă și acceptarea compromisului EBA. Altfel spus, eu cred că dacă cineva acceptă compromisul propus de tine, atunci e obligat să-l accepte și pe acesta de acum. Situația e analoagă cu modelul Poincaré pentru geometria hiperbolică: ființînd acesta în planul euclidian, dacă acceptăm geometria euclidiană, sîntem obligați s-o acceptăm și pe cea neeuclidiană a lui Lobacevsky și Bolyai.
Și am mai spus că nu e vorba de preferință pentru o ideologie sau de atașament afectiv, necum de identificare cu MP sau cu TB, ci de alegerea acelei grupări care pare capabilă să o înlăture pe cea acum la putere. La urma urmei, ce e diferit acum față de 2012? În 2012, cei care au (ați) votat USL, vă identificați cu Ponta, Antonescu et comp? Dă-mi voie să sper că nu. Au (ați) făcut-o pentru că erați convinși că TB și ai lui sînt nocivi și ați ales tabăra care părea în stare să aducă schimbarea. Cei care vor vota anul acesta, poate și în 2016, MP, vor face același tip de raționament, vor vota ca să scape de o guvernare (grupare de oameni) pe care o consideră foarte nocivă. De ce să-i bănuiești de identificare cu cei pe care îi vor vota?
Cred că discuția trebuie purtată în acești termeni și trebuie să evităm să proiectăm asupra politicienilor idiosincraziile și antipatiile noastre pentru susținătorii lor. Cum bine spui, „stigmatizarea e toxică indiferent de situație”.
Precizari: n-am pretins ca as fi \”echidistant\”. Am spus doar ca mi se pare deplorabil sa fie pusi la zid cei realmente \”echidistanti\” (un Mihai Gotiu, de ex.) de cei care se erijeaza in Everesti ai civilizatiei si constiintei etice.
In privinta celor scrise de Liviu Ornea, pe care-l salut cu pretuire: we agree to disagree. Acea parte a populatiei care se regaseste in MP se regasea in TB &Co si inainte sa vina guvernul Ponta. Daca vor sa \”scape tara de Ponta si ai lui\”, le urez \”succesuri\”, dar ramine de vazut daca va vrea si \”tara\” sa mai incerce o data cu Udrea &Eba dupa 10 ani de Basescu.
Cred ca formatorii de opinie din mediile intelectuale ar putea sa incerce sa \”cioranizeze\” mai putin si sa nu se mai diabolizeze/stigmatizeze intre ei. Stigmatizarea e toxica indiferent de situatie.
Nu cred insa ca-si mai face cineva iluzii cu privire la ce se va intimpla cu discursul public in lunile urmatoare… Din pacate.
Nu cred ca „lucid” este dl Liiceanu,dar ar putea fi o clona a ‘mnealui, mult mai putin reusita.Sunt la fel,numai ca unul gandeste,iar celalalt repeta si da aprobator din cap(si din condei).
nu *asha* scrii cand vrei de-a *convinge*…
Totushi, zau.
Al tau, care *shtiu cat chiar potzi*,
Nea Marin
Ar fi interesant de stiut cine se ascunde sub pseudonimul „lucid”, tinând cont de interventiile otravitoare pe care nu ezita sa le publie în acest subsol.
Ovidiu Simonca are si cititori!
Sunt de acord cu toate argumentele d-voastră, cu o singură excepţie!
Cum puteţi fii atât de naiv să cădeţi în capcana unor abureli de presă privind-o pe doamna Elena Băsescu?
Este fiica preşedintelui, săracă cu duhul şi mai ales cu vorba. Dacă puteţi exemplifica marile sale euro”succesuri”, vă rog să le expuneţi?
Şi pentru că sunteţi prezumţios cu soţiile celor doi lideri USL, tot din presă puteaţi afla că ambele erau în politică şi cu activităţi europarlamentare înainte de a deveni şi soţii de politicieni!
Când faceţi observaţii, cumpăniţi argumentele ca să nu cădeţi situaţii neplăcute!
Va rog insa sa luati in considerare si faptul ca erau doar niste premise neexplicitate ale discursului USL – enumerate, asa cum am precizat de la bun inceput, pentru a detensiona atmosfera!
(Faptul ca ele puteau parea enuntate serios spune multe despre climatul in care traim.)
Falsa argumentare, sinistra perspectiva pentru Romania !
Sa ma pici cu ceara si tot nu pricep ce este „nashpa” . Au plecat 8 consilieri de buna voie si nesiliti de nimeni, vin altii sau nu mai sunt necesari. Si care-i problema. Ziceti ca presedintele Basescu se amesteca in politica. Prin 2004 in marile orase era un panou cu Iliescu (inca presedinte!) si Nastase. Primul il recomanda pe al doilea ca viitor presedinte!Asta nu era amestec! Sau Crin Antonescu, atunci cand era la Cotroceni, a participat la doua adunari populare ale USL-ului.
In alta ordine de idei. Dupa cum am citit in presa, Elena Basescu a fost una dintre cele mai active europarlamentare, ceeace nu s-a spus despre cele doua „celebre”sotii. Totul depinde din ce unghi privesti lucrurile. Gurile rele spun ca ar fi si o minciuna prin omisiune.
De multe ori, in marea mea nesimtire, ma uit la emisiunea „Sinteza zilei” de la A3. Jumatate din ce spune Mihai Gadea sunt minciuni, denigrari si calomnii.
Stimate domnule Şimonca,
Sunt, cum vǎ spuneam, un “simplu cetǎțean”, care, în timpul primului mandat al președintelui Bǎsescu m-am simțit deranjat de stilul autoritar și de metodele “președintelui jucǎtor”, pe care l-am socotit responsabil de destrǎmarea Alianței DA, de aceea am votat “pentru” la primul referendum de demitere, mi-am pus speranțe în desemnarea premierului Johannis și l-am votat pe Geoanǎ în alegerile din 2009. M-a indignat cazul Raed Arafat și m-a bucurat cǎderea guvernului Ungureanu.
Ceea ce a urmat mi s-a pǎrut atât de promițǎtor, încât v-aș ruga sǎ-mi permiteți formularea urmǎtoarelor concluzii, care m-ar bucura dacǎ ar contribui oricât de puțin la destinderea discuțiilor, devenite prea pasionale pentru gustul meu, de pe acest forum:
1. În iunie 2012 președintele Bǎsescu a încǎlcat grav constituția, deci procedura de demitere inițiatǎ de USL era în acord cu practicile de coabitare din democrațiile avansate și reprezenta un precedent util pentru viitorul instituțiilor noastre.
2. Instigarea populației în campania pentru referendum folosind argumentul tǎierii salariilor a fost o acțiune responsabilǎ și dovedind realitatea încǎlcǎrii Constituției.
3. Referendumul însuși a fost o dovadǎ de maturitate politicǎ din partea liderilor USL, o idee extrem de inteligentǎ, care, dacǎ ar fi reușit, ar fi adus mari foloase țǎrii, prin concentrarea întregii puteri în mâinile unei coaliții bine structurate și prezentând toate garanțiile de competențǎ și moralitate.
4. Actuala coaliție și-a dovedit hotǎrârea de a lupta împotriva corupției prin întǎrirea DNA, continuarea reformei în justiție, sprijinul acordat Avocatului Poporului și Curții Constituționale.
5. Președintele Bǎsescu nu a favorizat cu nimic instaurarea unei justiții independente, iar progresele realizate în domeniu ar fi fost în mod sigur realizate cu aceeași eficiențǎ, sau chiar cu una mai mare, în cazul în care Adrian Nǎstase ar fi câștigat alegerile din 2004.
6. Fiind “scos din joc” de rezultatele referendumului și ale alegerilor parlamentare din 2012, Traian Bǎsescu ar trebui sǎ aibǎ distincția de a pǎrǎsi scena politicǎ dupǎ apropiata încheiere a mandatului sǎu, lǎsând conducerea opoziției pe mâna lui Vasile Blaga, o personalitate capabilǎ sǎ ofere alternative la o guvernare USL pânǎ în 2020, 2024 sau 2028.
ce patima este si politca asta.si totul se trage de la Basescu, el, cu pretentiile lui, cu ifosele lui, cu sustinatorii lui-pres, cu Elenele pe care le poarta peste tot, cu despartirea de PDL (destructurind opozitia, si asa firava) ca n-au ales-o pe favorita lui, E. Udrea, cu Monica Macovei luata in tarbaca pentru ca nu vrea sa vina langa Miscarea Ppopulara.vorbim de absenta opozitiei??? cui se datoreaza? Nu Basescu a provocat fragmentarea opozitiei, ca e bun PDL, ca nu e bun, ca e buna Forta Civica, ca nu e buna, ca mergem cu MRU, ca nu mai mergem cu MRU, ca-mi place Neamtu, ca nu-mi place Neamtu. Cine a fost cel mai nehotarat dinpre opozanti? Cel care a turnat gaz pe foc intr-o opozitie derutata a fost Traian Basescu. Iar cum, Miscarea Populara… de la ideea de opozitie care sa reziste USL-ului am ajuns la fasul acesta de Miscare populara, scos ‘din putul gandirii’ de care n-a aauzit nimeni, nici Badea Gheorghe, nici alti domni, si toti se agata de Miscarea populara ca de un pai pe post de bustean, care sa-i tina la suprafata.Ce opozitie? inca o smecherie ‘marca Basescu’ fara nici un lider de doamne-ajuta, caruia sa-i spui ‘uite, domnule, asta imi place, e de-al nostru’. nici un consilier dela cotroceni n-are stiinta vorbitului, a adresarii la mase, toti sunt o apa si-un pamant, foarte dslabi, mult mai slabi decat Basescu la comunicare. niste buruieni crescute in sera, fara simtul realitatii.cand sunt atitia nemultumiti de USL, T. Basescu iese cu aceste caricaturi. Ce opozitie??? care opozitie???
Multa bafta!
… ca, indiferent de deosebirile de pareri, cu domnii Liviu Ornea si „un sorriso” se poate purta un dialog, o discutie bazata pe argumente.
E ceea ce facem si in aceasta seara/ noapte!
Stimati domni,
Imi permit sa va dau un sfat. Desi domnii Ornea si „sorriso” se pretind a fi matematicieni, deci persoane care pun pret pe logica, acest lucru nu este probat. In breasla, domniile lor sunt arhicunoscute pentru tipul de comportament pe care-l practica si in cadrul OC (unul ca prim solist, celalalt pe post de ecou). Prin urmare, nu incercati sa purtati cu domniile lor o discutie care sa se bazeze pe argumente. Este pierdere de timp!
Dragă Ovidiu,
toate citatele sînt posterioare schimbării de guvern. Despre schimbare se vorbea din ianuarie, de cînd începuseră mișcările de stradă. Am spus că în acea perioadă nu cereai ca opoziția să aibă un guvern din umbră valid, așa cum ceri acum, nu altceva. De aceea am zis că ești prea pretențios acum. Să rămînem la subiect.
Problema mare este că în domeniul acesta u se pot face demonstrații riguroase, totul rămîne la un stadiu „plezirist”. Nici una dintre tabere nu poate convinge cu dovezi peremptorii de adevărul ei. Așa că, exact cum tu spuneai în decembrie 2012 „Dar, în acest moment, delimitarea de Traian Băsescu este necesară atît în tabăra învingătorilor, cît şi în cea a învinşilor”, alții pot spune „Dar, în acest moment, delimitarea de Victor Ponta este necesară atît în tabăra USL, cît şi în cea a opoziției”, Ponta fiind un plagiator dovedit (am dat doar un exemplu).
Bine, draga Liviu Ornea, sa dam niste citate. Tot timpul am vorbit despre necesitatea competentei in guvern, oricare ar fi fost acesta.
Scrii: „Si nu te-am auzit protestind”…
Dam niste citate, draga Liviu Ornea. Imediat.
Mai scrii: „Debarcarea lui Boc-Basescu, indiferent de urmari”? Hopa, imi atribui afirmatii pe care nu le-am facut niciodata. Am scris despre o „nerabdare vecina cu inconstienta”. Sint mai multe pasaje despre tot ce s-a petrecut dupa ce USL a cistigat alegerile locale in 2012 si a trecut la „schimbari”.
Ce am scris de-a lungul timpului (exista si un citat in care fac referire si la doamna Ecaterina Andronescu, despre care ai scris in acest numar, si pe care mi-o amintesti in mesaj).
Te-as ruga insistent sa fii mai atent cind pui diagnostice despre cit de „pretentios” sint.
Sa reamintesc cititorilor nostri – de buna-credinta, nu ma indoiesc – citeva citate din articolele pe care le-am scris de-a lungul timpului:
„Avem un premier plagiator. Şi o alianţă de guvernare, care a preluat puterea în urma unei moţiuni de cenzură. Această alianţă de guvernare, USL, care are majoritatea în Parlament, dă semne de nerăbdare. Doreşte să se înstăpînească cît mai grabnic în instituţiile Statului român. Unii spun că a început restauraţia, că statul de drept este în primejdie, USL răspunde că s-a săturat de dominaţia PDL şi a lui Traian Băsescu în treburile publice. S-au schimbat conducerile de la TVR (ce-l recomandă pe Claudiu Săftoiu să conducă o instituţie de presă?) şi de la Societatea Română de Radiodifuziune, noua majoritate parlamentară se descotoroseşte de Vasile Blaga (preşedintele Senatului) şi de Roberta Anastase (preşedinta Camerei Deputaţilor). Ceea ce îngrijorează este că s-a schimbat Avocatul Poporului, iar Curtea Constituţională ar urma să aibă prerogative diminuate.”
(„Observator cultural”, 6 iulie 2012)
„Guvernul USL a ajuns, în aceste zile, la suspendarea preşedintelui Băsescu. În acest moment al înfruntării politice, se poate constata graba cu care guvernul USL doreşte să-l elimine pe Traian Băsescu. Neavînd ca suport rezultatul unor alegeri, nefiind un guvern care să se sprijine pe o majoritate pe care votul popular să o confere, suspendarea lui Traian Băsescu este o nerăbdare vecină cu inconştienţa. Traian Băsescu ştie să-şi joace foarte bine cartea victimizării, putînd să se prezinte ca unic apărător al statului de drept, ameninţat de guvernul USL (Traian Băsescu a devenit fioros, marţi seara, într-o declaraţie televizată, ameninţînd şi amplificînd starea de tensiune: unde e moderaţia şi medierea?).
Măsurile USL provoacă îngrijorare şi chiar spaimă. Destui intelectuali – tăcuţi în vremea guvernării PDL – reacţionează. O reacţie civică este necesară, chiar dacă aceasta compensează cumva şi tăcerea din ultimii 8 ani, lejeritatea cu care s-au justificat acţiunile contra statului de drept întreprinse de Traian Băsescu şi de guvernul PDL. Au fost destule momente cînd o reacţie civică la impostura şi abuzurile guvernării trecute era de dorit. Aceasta n-a venit („de ce să ne legăm la cap?“), cauţionînd acele strîmbe alcătuiri („aşa e preşedintele, impulsiv, n-are stilistica funcţiei, e grobian, dar veghează“). Poate că experienţa acestor zile va duce la o resuscitare a spiritului critic, care să se manifeste faţă de orice putere, fără discriminare, fără tăceri, fără scuze şi fără justificări. Un spirit critic – avuţia de preţ a intelectualilor – ca o formă de manifestare a libertăţii şi a dreptăţii.”
(„Observator cultural”, 6 iulie 2012)
„Plagiatul premierului Victor Ponta rămîne un fapt incontestabil. Oricît s-ar strădui guvernarea USL să abată atenţia opiniei publice, să invoce şi alte plagiate, premierul ar fi trebuit să demisioneze. Şi să se constituie un alt guvern, pe aceeaşi majoritate, poate cu un finanţist ca premier, care să gestioneze treburile curente şi să organizeze alegerile din toamnă. Deocamdată, avem un premier plagiator şi o alianţă care schimbă tot. Cu repeziciune. Frenezia schimbării suflă în corăbioara (peticită şi cu iz de epavă) a lui Traian Băsescu. Tot ce este excesiv, tot ce este violent schimbat, tot ce n-are justificare în corectitudine şi legalitate poate să tulbure democraţia. PDL şi USL se înfruntă. Sperăm că nu democraţia este cea care pierde.\”
(„Observator cultural”, 6 iulie 2012)
„Guvernarea USL, deşi a pornit chibzuit, cu măsuri de corectare a salariilor şi pensiilor, a ajuns năvalnică. Ar fi două motive pentru care, cum se spune, Dumnezeu le-a luat minţile. Primul: rezultatul alegerilor locale, în care USL a cîştigat, iar PDL a fost înfrînt ruşinos. Al doilea motiv: condamnarea lui Adrian Năstase. În loc să se respecte o hotărîre a Justiţiei, fără multe comentarii şi căinări, Adrian Năstase a devenit „vedeta“, un om „tîrît“ în închisoare de „justiţia lui Traian Băsescu“. Faptul că Adrian Năstase a putut fi condamnat în timpul guvernării USL i-a deranjat pe liderii acestei alianţe (cu ministrul de Interne telefonînd, protector, fostului lider PSD). Faptul că două decizii ale Curţii Constituţionale au putut fi în favoarea lui Traian Băsescu (reprezentarea la Bruxelles şi respingerea votului uninominal) a enervat. Guvernul USL cade pradă propriei sale nevroze de a schimba imediat tot ce are legătură cu Traian Băsescu.”
(„Observator cultural”, 6 iulie 2012)
„Discuţia aceasta – maniheistă şi dăunătoare democraţiei – despre cei care votează (susţinătorii „loviturii de stat“, „comuniştii“) şi cei care stau acasă (apărători, unici şi neprihăniţi, ai democraţiei) creează noi rupturi în societatea românească. Nu poţi să fii condamnat pentru votul tău, după cum nu se poate ca persoanele ce nu votează să se plaseze deasupra celorlalţi, pe motiv că evită instaurarea dictaturii. Mi se pare îngrijorător unde s-a ajuns: cei care merg la vot îi vor privi cu suspiciune pe cei care stau acasă şi invers. Indiferent de rezultatul votului, se vor crea isterie, frustare şi falii greu de apropiat.
Băsescu rămîne girueta irascibilităţii noastre. El confiscă simboluri cu care nu s-a identificat niciodată. Astfel, sîmbătă, la Iaşi, pe 21 iulie, s-a cîntat la mitingul PDL şi al lui Traian Băsescu, Imnul golanilor din Piaţa Universităţii, cu celebrele versuri: „Mai bine haimana, decît trădător/ Mai bine huligan, decît dictator/ Mai bine golan, decît activist/ Mai bine mort, decît comunist“. M-aş bucura enorm să aflu că Traian Băsescu a susţinut în vreun fel Piaţa Universităţii din Bucureşti, în 1990, sau că a dialogat cu Piaţa Universităţii, expresia sa din ianuarie-februarie 2012. Vă amintiţi cum s-a ferit de popor şi, apoi, a zis că poporul are dreptate să fie nemulţumit; de ce nu s-ar fi conservat această nemulţumire pînă în iulie 2012? De ce Traian Băsescu, cel din iarnă, să respingă, acum, un vot popular şi să îndemne la boicot? De ce să nu afle de nemulţumirea populaţiei şi la vot, nu doar din rapoartele serviciilor secrete?
M-aş bucura enorm să fiu lămurit de ce Traian Băsescu este singura floare a democraţiei româneşti, care trebuie udată prin neparticiparea la vot. M-aş bucura enorm să nu fiu hulit, înjurat, să nu mi se facă reproşuri dacă mă duc la vot. Nu cred în dictatură, în lovitură de stat (crîşmele sînt pline, Caragiale e spiritus rector, copiii mei ar putea să crească bine, în România, şi fără Traian Băsescu, care zicea că lumea e largă, putem pleca unde vedem cu ochii; cînd Regele Mihai a fost înlăturat printr-o lovitură de stat, nu s-a mai făcut nici un referendum, iar Regele a vorbit poporului doar din exil, prin Europa Liberă şi BBC).”
(„Observator cultural”, 27 iulie 2012)
„Dacă acceptăm că populaţia are drept să reacţioneze (în cazul ICR-ului, în faţa plagiatului lui Victor Ponta), trebuie să admitem că duminică, 29 iulie, a fost un vot popular în care 7,4 milioane de alegători au votat împotriva lui Traian Băsescu. Această cifră este incontestabilă. Sînt convins că între cei 7,4 milioane de alegători, mulţi au cuvinte de laudă pentru activitatea ICR, mulţi au o părere proastă faţă de plagiatul lui Victor Ponta. Cei 7,4 milioane de alegători nu cred că ajung să cauţioneze USL şi să închidă ochii la plagiat. Duminică, 29 iulie, subiectul a fost altul, la fel de simplu ca un plagiat: îl vreţi sau nu pe Traian Băsescu preşedinte în continuare? Şi răspunsul, la vedere, contabilizat şi înregistrat de Biroul Electoral Central, a fost că 7,4 milioane de persoane nu-l mai doresc preşedinte. Orice ar spune cei care au stat acasă, oricîtă bucurie ar emana Traian Băsescu, Monica Macovei, Traian Ungureanu, Mihail Neamţu, Vasile Blaga, Mihai Răzvan Ungureanu, nişte cetăţeni ai României, 7,4 milioane, neobligaţi de nimeni, au dat un răspuns.”
(„Observator cultural”, 3 august 2012)
„Guvernul Ponta are un deficit de imagine în exteriorul României. În ultimele două luni, criticile externe împotriva guvernului Ponta s-au înteţit, fără să existe reacţii precise şi argumentate de la nivelul diplomaţiei româneşti. Extern, guvernul Ponta a lucrat foarte prost şi neconcludent;
E de lămurit – într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat – cum s-a ajuns ca Statele Unite să-l sprijine făţiş pe Traian Băsescu. Relaţia cu Statele Unite a fost prost gestionată de premierul Victor Ponta (care duce, în continuare, o „piatră de moară“, prin plagiatul lucrării de doctorat) şi de preşedintele interimar Crin Antonescu, care n-au avut „intrări“ la Departamentul de Stat şi nici pricepere pentru a determina măcar o aparentă neutralitate a Statelor Unite.”
(„Observator cultural”, 24 august 2012)
„Încheierea celor două luni de suspans ne întoarce la o întrebare esenţială: de ce USL a provocat referendumul –, fără să se asigure de actualizarea listelor electorale – deşi avea un trend ascendent după alegerile locale şi putea să-şi conserve avantajul electoral pînă în toamnă? Care a fost rostul referendumului cîtă vreme rezultatul a dus la revenirea lui Traian Băsescu? USL a fost prea sigură de victorie, neglijînd atît actualizarea listelor electorale, cît şi imaginea externă. Iar Traian Băsescu n-a cîştigat, doar şi-a redobîndit funcţia, după ce a îndemnat la boicot. Şi, deşi are satisfacţia revenirii la Cotroceni, nemulţumirea populară faţă de Traian Băsescu se păstrează intactă.”
(„Observator cultural”, 24 august 2012)
„Mereu şi mereu, USL doar ripostează, fără să prezinte un program coerent de acţiune. În primul rind, ar trebui să se insiste pe ideea că, în România, statul de drept nu e reprezentat de un singur om, fie acela Traian Băsescu. În al doilea rind, credem că s-ar impune ca preşedintele PNL, Crin Antonescu, să nu-şi prelungească vacanţa după începerea sesiunii parlamentare, el fiind, totuşi, preşedinte al Senatului. În al treilea rînd, Guvernul Ponta ar trebui să guverneze, tocmai pentru a arăta că trăim într-un stat de drept. A sta tot timpul în taifasuri televizate, a face declaraţii şi cînd nu ai ce transmite, a spune despre nemţi că „nu-i iubeşte nimeni“ (apud Victor Ponta), a „combate“ acţiunile Securităţii din presa germană (într-un stat care a făcut, ca nimeni altul, decomunizarea, a deschis arhivele şi a îngrădit influenţa foştilor demnitari comunişti în Germania unificată) arată o doză de infantilism şi de nepricepere.
USL are de îndreptat cîteva handicapuri de imagine, unele autoprovocate. Trist este că USL, după ce a decapitat ICR, se trezeşte în situaţia de a nu mai putea susţine o reprezentare culturală internaţională şi, de asemenea, de a nu putea propune o persoană, la conducerea ICR, care să fie credibilă.”
(„Observator cultural”, 7 septembrie 2012)
„Titlul de doctor ar trebui retras. Universitatea din Bucureşti nu are competenţe în anularea titlului de doctor, măsura (administrativă) trebuie luată la nivelul Ministerului Educaţiei Naţionale. Care a tăcut, s-a bîlbîit, apoi a închis cu trosc cazul, spunînd ritos cam aşa: ce atîtea pronunţări, discuţii, dezbateri etc.? Doamna ministru Ecaterina Andronescu (universitară „pe bune“) a rămas într-un guvern în care premierul (sau şeful său direct) este dovedit plagiator. Să amintim şi numele specialiştilor jurişti care au realizat Raportul ştiinţific ce a probat plagiatul lui Victor Ponta: profesor dr. Simina Tănăsescu, Facultatea de Drept, Universitatea din București; profesor dr. Vlad Constantinesco, Facultatea de Drept, Universitatea din Strasbourg; conferenţiar dr. Claudia Ghica-Lemarchand, prodecan al Facultății de Drept, Universitatea Sorbona Paris XII. A trecut mai bine de o săptămînă de la concluzia făcută publică de către cei trei specialişti în Drept, solicitaţi de Senatul Universităţii din Bucureşti să se analizeze lucrarea de doctorat. Măsurile administrative lipsesc, lucrurile au rămas în coadă de peşte. Doar academic, avem o pronunţare fermă şi neechivocă.”
(„Observator cultural”, 21 septembrie 2012)
„Se poate scrie şi echilibrat? Se poate vedea şi plagiatul lui Ponta, dar şi un preşedinte care a dorit să controleze guverne (Boc, Ungureanu etc.) şi care a spus (e de reamintit!) că USL este o alianţă şi, chiar dacă va deţine jumătate plus unu din voturi la alegerile parlamentare, preşedintele nu va desemna un premier al alianţei (declaraţie democratică de mare profunzime…). E de consemnat şi de criticat graba cu care a fost schimbat Avocatul Poporului, dar şi inflexibilitatea direcţionată a doamnei Monica Macovei, care vede doar paiul din ochii altora, nu şi, spre exemplu, „cheltuielile“ de igienă personală pe care le-a făcut MRU cînd era premier (fostul premier a preluat în partidul pe care îl păstoreşte cam tot ce era garat „pe linie moartă“ – cîteva exemple: Dănuţ Liga, Marian Săniuţă, Ştefan Pirpiliu, Ion Bazac – asta da „primenire“!, MRU declarînd că „traseismul este o temă falsă“). Criticăm şi unele numiri şi destituiri de la ICR (este aiuritoare, de exemplu, înlocuirea Sabrei Daici, la ICR Varşovia, cu o secretară a fostului ambasador, Gheorghe Predescu, care n-are nici o contribuţie şi expertiză în spaţiul cultural româno-polonez), ca şi unele declaraţii cu privire la menirea ICR, dar nu putem să nu luăm rezervă faţă de insistenţa cu care s-a vorbit despre lovitura de stat. Dacă fostul preşedinte Emil Constantinescu „îndrăzneşte“ să trimită o scrisoare către preşedintele Comisiei Europene şi către cel al Parlamentului European, sărim cu picioarele pe el şi folosim cele mai mojice cuvinte pentru aneantizarea sa. Sînt oare interzise opiniile? A-l trata pe fostul preşedinte Constantinescu ca pe instrument al lichelelor nu e o formă de ură?
Să vorbim şi despre caricatura privatizării Oltchim, şi despre darea în stambă a „celebrului“ Remus Vulpescu, dar să nu uităm să menţionăm că prin studiourile OTV au trecut şi Traian Băsescu, şi Crin Antonescu, şi Mihail Neamţu, toată „floarea cea vestită“. Să vorbim de Dan Voiculescu, dar să nu uităm să menţionăm fidelizarea serviciilor faţă de Traian Băsescu şi zelul procurorilor de a ancheta (intimida) după referendum.”
(„Observator cultural”, 28 septembrie 2012)
„Marea întrebare este ce prezenţă la vot se va înregistra la alegerile parlamentare din 9 decembrie. La o primă vedere, există un electorat sătul de politică sau nehotărît. O bună parte din electoratul ce s-a împotrivit lui Traian Băsescu aşteaptă ca USL, ce deţine majoritate parlamentară, să guverneze. Aici, în modul în care este administrată ţara, se află răspunsul privind rezultatele alegerilor parlamentare.”
(„Observator cultural”, 12 octombrie 2012)
„Legătura ombilicală cu Traian Băsescu a fost la originea dezastrului de acum al ARD. Cred că electoratul a ştiut de către cine este formată USL. Cred că electoratul a avut cunoştinţă şi de plagiatul lui Victor Ponta, şi de numeroase persoane controversate şi dubioase din USL. Dar la vot a cîntărit, din nou, umbra întinsă peste ţară de Traian Băsescu. Foarte mulţi analişti politici (în special, dinspre GDS) nu vor să ia în seamă faptul că nu poporul este prost sau dezinformat, sau manipulat, ci că votul din 9 decembrie este consecinţa politicii duse de Traian Băsescu. Pur şi simplu, mesajul celor care au votat cu USL a fost: gata, ajunge, stop lui Traian Băsescu!”
(„Observator cultural”, 14 decembrie 2012)
„Viitorul guvern USL nu va trebui tratat cu menajamente, trecîndu-i-se cu vederea acţiuni abuzive şi antidemocratice. Oricînd o majoritate USL poate să alunece spre măsuri discreţionare. Dar, în acest moment, delimitarea de Traian Băsescu este necesară atît în tabăra învingătorilor, cît şi în cea a învinşilor.”
(„Observator cultural”, 14 decembrie 2012)
Tin sa multumesc tuturor colegilor, colaboratorilor si cititorilor revistei „Observator cultural” care ofera, cu fiecare numar, prilejuri de dezbatere civilizata, de functionare a spiritului critic si de infruntare pertinenta de argumente. Tin sa multumesc tuturor colegilor, colaboratorilor si cititorilor revistei „Observator cultural” pentru faptul ca accepta si sustin pluralitatea opiniilor si nu impun un singur Adevar, al Lor.
Urez tuturor colegilor, colaboratorilor si cititorilor revistei „Observator cultural”: o primavara cit mai grabnica si mai frumoasa!
Va raspund la fiecare paragraf.
1. Deplang, sper in egala masura, inexistenta unei alternative mai eficiente la USL. Cum stiti bine, am exprimat asta in varii moduri, inclusiv prin apeluri la o unitate a diasporei in acest sens. Stiti poate si ca, la randu-mi, de bine de rau, raman ceea ce sunt-un profesionist in domeniul meu, care traieste in alta tara decat Dvs.
2. Miscarea Populara are un singur merit: este, pana una-alta, singura alternativa. La
o dominare absoluta, despre ale carei pericole nu suflati o vorba, ca si ceilalti „partizani ai obiectivitatii” cum imi cam vine sa va spun.
Va asigur ca gandim la fel despre calitatile de parlamentar ale Elenei Basescu. Singura deosebire intre mine si altii este ca m-am referit, intotdeauna, la „parlamentarii europeni ai Romaniei, de tip Becali, Vadim, Elena Basescu”. In vreme de „echidistantii” au scris, mai mereu, doar ultimul nume. Ca de NUME vorbim, nu de prenume!
Textul pe care vi-l autocitati este IDENTIC cu ce am scris/gandit MEREU!!! De ce nu recunoasteti asta ?!
3. Va rog sa va ganditi, sincer, cati prim ministri mai cinstiti ca Boc a avut Romania.
Poate ca si Johannis ar fi fost cinstit si nu s-ar fi ajuns aici. Nu va contrazic, nu sunt „basist”, desi nu vad ce as mai putea face in plus ca sa pricepeti.
4. Cine sunt eu ca sa va raspund la aceasta intrebare ? Dumneavoastra nu mi-ati raspuns la ceea ce v-am intrebat, unde raspunsul era mult mai simplu…
5. Din pacate, cu unele nuante (pe care nu le mai explicitez), aveti dreptate.
Am parcurs cele cinci sectiuni din primul mesaj. Acum adaug:
A. Uneori nu raspundeti cand va scriu, iar acum va faceti ca nu pricepeti: ca dovada, vedeti ca sunt de acord cu ceea ce spuneti in comentariu-desi mi-l prezentati in antiteza! Eram de acord si cu articolul! Chiar n-ati priceput ? De ce nu raspundeti la ce v-am intrebat, de cateva ori ? Era ECHIDISTANTA ce ati facut, aici in OC, pret de un an si ceva ? De ce mi se evoca „Elena Basescu” si „cei 5-600” ?! Ce treaba am EU cu aceste nume ? Cine confunda (voit au ba-ce mai conteaza) lucrurile ?
B. Ce dovada mai buna ca nu sunteti, exact ca si distinsul coleg Paul Cernat, nici macar dispusi sa CITITI cu atentie ce scriu ?! V-a scris cineva cu pseudonimul „UN SOSPIRO”.
Si l-ati EXECUTAT, crezand ca sunt EU!!! Ce motiv as fi avut sa-mi schimb, domnule Simonca, pseudonimul ? Cititi si SARITI ALATURI, exact ca si dl Cernat. DE CE ? Ca sa „ne unim eforturile”, cei „echidistanti” ?!
Prima data ati demonstrat ca nu stiti sa scrieti, a doua oara ca nu stiti sa cititi si,
de regula, ca nu puteti gandi riguros. Ramaneti, stabilit, in idiosincrazii; succes in
activitatea literara.
1. Nu sunt „un sorriso”.
2. Nu sunt „inregimentat”, ci doar un „simplu cetatean” constat ca in momentul de fatza singura fortza reala anti-USL se numeste „Traian Basescu”. Lucru pe care USL-ul il confirma prin intregul sau „mesaj catre tzara”, care se reduce la doua cuvinte: „Jos Basescu!”. NIMIC altceva.
3. Nu-mi imaginam ca a fi „cetatean” inseamna a te cobori.
4. In privinta cacofoniilor de tipul „că cea de a doua”, ele mi se par mai mult decat benigne in contextul cacofoniei generale a inregimentarii si a partizanatului strident, clamat pe toate canalele.
Dragă Ovidiu,
intervin și eu în discuție, mă vei ierta.
Mi se pare că ești un pic prea pretențios în ultimul mesaj către @un sorriso. Nu îmi aduc aminte ca, în 2012, din ianuarie încoace, cînd se cerea insistent debarcarea guvernului Boc, să fi pus astfel problema. Nici tu, nici altcineva dintre cei care cereau atunci schimbarea de guvern nu părea interesat de numele cu care ar fi venit opoziția. Mă înșel? Sau poate erai mulțumit cu numele bănuite (Ponta, Andronescu etc.) Ți se pare că opoziția de atunci a venit cu niște nume răsunătoare în guvern? Mie nu. Și nu te-am auzit protestînd.
Impresia mea e că, în 2012, se voia, pur și simplu, debarcarea lui Boc-Băsescu și atît, indiferent de urmări. De ce nu accepți că, și acum, o parte a electoratului a ajuns la o exasperare asemănătoare și, vrînd să scape de Ponta et comp., acceptă o opoziție grupată în jurul lui Băsescu pentru că el pare să fie încă în stare să conducă o asemenea mișcare (sic!)? E vorba despre o decizie pragmatică, nu despre expresia unei preferințe politice, ideologice (n-au ideologie nici unii, nici alții) sau a unui atașament afectiv.
Nu explica Paul Cernat în 2012 că prima urgență e să scape țara de Băsescu, abia apoi va fi timp să discutăm și despre plagiatul lui Ponta? Dacă enunțul lui Paul era legitim, din punctul de vedere al opoziției la Băsescu, atunci e legitim și compromisul EBA acum, din punctul de vedere al opoziției actuale, numai să scape țara de Ponta și de ai lui.
ok, eu credeam ca opozitia reprezinta o institutie, parca asa este prin Anglia, „Her Majesty’s Official Opposition”, dar, in fine….
Si tot prin Anglia mai exista si „Shadow Government”, adica o echipa care lucreaza pentru momentul in care ar ajunge la Putere, nu doar o mina de oameni – ca la noi – care lucreaza in beneficiul Elenei Basescu.
Sa vedem oamenii care ar ajunge ministri intr-un alt guvern? Elena Udrea, Baconschi, mai spuneti, va rog, care este alternativa umana si institutionala? Eu as vrea sa vad opozitia institutionala, care poate prelua puterea in urma unor alegeri, iar despre membrii ei sa stiu dinainte ca ar forma un guvern credibil, profesionist si integru.
La dvs. Opozitia are numele unei persoane: Traian Basescu. ok, e in regula. Aceasta este convingerea dvs.
Dar, iertati-ma, in aceste conditii, va coboriti din conditia de „cetatean”. Orice „cetatean” poate face opozitie. Politica. De partid. Daca dvs. nu vedeti o legatura intre sansa dvs. de „cetatean” si „a face opozitie politica”, inseamna ca va delegati toate gesturile de opozitie catre Traian Basescu. El, in fata, si dvs. cu el.
Asta nu e opozitie, pe bune, asta e inregimentare!
PS Ca tot v-ati legat de Paul Cernat si „greselile” sale de limba romana, insistind de doua ori in in privinta folosirii pluralului „aceiasi”.
Vedeti ca aveti in mesaj o cacofonie: „ca cea de a doua ar fi…”.
Va rog mult, in virtutea consideratiei pe care v-o port, faceti-ma si pe mine sa inteleg ce legatura are calitatea de „oameni culti, cultivati, priceputi sa explice politica editoriala a unei reviste” cu capacitatea „sa se grupeze intr-un partid, ca opozitie la USL”? Dvs chiar credeti ca lucrurile sunt atat de simple si ca cea de a doua ar fi o consecinta fireasca a celei dintai?
Iar apropo de Traian Basescu si de (contra)performantele pe care i le enumerati: rezulta ca d-sa nu este un inger, ceea ce, sincer vorbind, o cam banuiam cu totii. Dar problema care ramane este: de ce va deranjeaza atat de mult perspectiva revenirii d-sale in centru vietii politice dupa incheierea mandatului de presedinte? Si de ce, pentru a o indeparta, insistati atata pe ideea constituirii unei opozitii „care sa nu fie legata de Traian Basescu”? (Nu cumva asta ar fi si visul USL-ului pentru a-si asigura ramanerea la putere pana in 2021 sau si mai departe?)
Draga domnule,
Ce cuvinte din textul meu l-au insultat/ il insulta pe domnul Liiceanu?
Fiti mai clar, va rog!
Ce cuvinte din textul meu sint un „atac la opera”?
Fiti mai clar, va rog!
Nu vreti sa discutam despre articolul domnului Liiceanu si despre nota mea?
Cred ca asa ar fi normal. Dar ce mai este normal in tara asta?
Salutari prietenesti,
Ovidiu Simonca
Marturisesc: sunt un cititor al D-lui Liiceanu! Dela \\\”Jurnalul dela Paltinis\\\” si pana la \\\”Dragul meu turnator\\\” am citit cu interes si placere aproape toate cartile D-sale. Timpul insa nu-mi permite sa-i caut articolele prin toate publicatiile! Despre articolul din Contributors nici nu auzisem. Am insa un mare noroc cu Dl. Simonca: este suficient sa apara ceva, oricat de mic semnat Gabriel Liiceanu si gata cu echidistanta . Imediat la atac. In general \\\”critica\\\” nu are nicio legatura cu lucrarea in cauza! Este pur si simplu un atac la opera, repet, fara legatura cu acestea, cu intentia vadita de a insulta autorul. De aceea nu mai citesc de mult \\\”cronicele\\\” D-sale pentruca stiu dela inceput ce spune. In schimb ii sunt recunoscator pentru faptul ca imi semnaleaza toate aparitiile lui Gabriel Liiceanu. Pe cand si Plesu ? Va rog, D-le Simonca tineti-ma la curent cu aparitiile lor. Multumesc anticipat!
@un sorriso: Aveti dreptate cu „aceiasi”, mea culpa. M-a furat tastatura 🙂
In rest, ramine cum am stabilit…
In privinta „echidistantei” dvs., va ride lumea… Poate ca dl. Liiceanu nu va e „far”. Rectific, spasit: va e doar lanterna.
Cum nu mi-am dat seama ca n-aveti nimic de-a face cu „cei 500”? Era vorba, in realitate, de „cei 600″…
@ un sorriso
Atitia oameni culti, cultivati, priceputi sa explice politica editoriala a unei reviste nu sint in stare sa se grupeze intr-un partid, ca opozitie la USL? Degeaba scrieti, daca tot la Traian Basescu si la cei 8 (opt) consilieri „detasati” la Miscarea Populara este sansa unei opozitii!
Noi, de bine, de rau, raminem jurnalisti. Dar dvs.? Adica, tara asta, care musteste de creiere informate si cutezatoare, nu poate sa propuna o alternativa politica la USL?
Eu zic ca Mircarea Populara nu e o opozitie reala, are si un iz de neconstitutionalitate (cu presedintele care pitroceste la Cotroceni o miscare politica), cauta sa o sustina pe Elena Basescu la europarlamentare (iarasi o intrebare: a fost Elena Basescu un parlamentar viabil? imi puteti indica o initiativa europarlamentara a Elenei Basescu pe care sa o luam in seama?).
Poate ca Miscarea Populara e opozitia pe care o asteptati dvs. si in care aveti incredere. Eu prefer sa reiau, din nou, ceea ce am scris si in text: „Daţi-mi voie să spun că jurnaliştii cinstiţi din ţara asta nu se mai văd de atîţia propagandişti şi de atîţia ştiutori. E chiar atît de greu de conceput că, în ţara asta, poţi să nu fii nici de partea lui Traian Băsescu, nici de partea USL-ului? De cînd echidistanţa a ajuns un cuvînt blamabil, de condamnat? De cînd fundamentele presei – judecată, echilibru, imparţialitate, limbaj urban – trebuie uitate? Ce fel de presă este asta în care dacă spui că derapajele de limbaj nu se regăsesc doar la Antena 3 ţi se răspunde că sînt „grade ale răului“? ”
A, si inca un lucru: inainte de alegerile prezidentiale din 2009, impotriva guvernului Emil Boc a fost introdusa o motiune de cenzura care a trecut. Dar Emil Boc a ramas premier pina dupa alegeri, dupa ce presedintele a facut ciudate propuneri de premier (Lucian Croitoru, Liviu Negoita). La acel moment, propunerea opozitiei era Klaus Johannis. Presedintele a refuzat sa-l nominalizeze pe Klaus Johannis. Si a mers cu Emil Boc pina la protestele din ianuarie-februarie 2012.
Poate si momentul 2009, cu pastrarea, in alegeri, a unui guvern care fusese indepartat printr-o motiune de cenzura, ar trebui sa ne dea de gindit.
Repet intrebarea de la inceput: daca dreapta e atit de activa on line, daca sint atitia care se delimiteaza de guvernul Ponta, cum nu se reuseste sa se faca o opozitie care sa nu fie legata de Traian Basescu? Cum dreapta a mizat doar pe MRU, Mihail Neamtu etc., care s-au dovedit variante perdante, a ramas Miscarea Populara.
Iata ce scriam toamna trecuta, daca tot e vorba de citate:
„Toate partiduleţele, minusculele formaţiuni pretinse „de dreapta“ – ieşite din PDL şi năşite de Traian Băsescu – n-au dat (şi nu pot da) un candidat cu şanse la alegerile prezidenţiale de anul viitor. Oricît s-ar strofoca Mihail Neamţu, Mihai Răzvan Ungureanu, Aurelian Pavelescu, poate şi alţii, candidatul miraculos care să-l învingă pe Crin Antonescu n-a apărut. Pînă în acest moment, Traian Băsescu a făcut un „joc de glezne“, avansînd, pe ici, pe colo, varianta cu MRU. Din păcate, aroganţa – care l-a îndepărtat de alegători – şi infatuarea, combinată cu un dialog inexistent cu liderii de atunci ai majorităţii –, au contribuit decisiv ca Mihai Răzvan Ungureanu să piardă guvernul şi să devină un şters fost premier, pe care deja istoria l-a înghiţit şi l-a trecut la şi alţii.”
(„Observator cultural”, 15 noiembrie 2013)
Bunule Domn,
1. „Vorbeam” cu domnul Simonca, autorul articolului.
2. In P.S.-ul pe care vi l-am „dedicat”, va atrageam atentia ca, la valoarea Dvs academica, nu se face sa va semnalez, a treia oara, ca scrieti cu greseli: in limba romana se face acordul, prin urmare, se scrie ACEIASI COMICI VESTITI (vezi DEX).
Asa ca, zau, n-am ajuns in situatia sa-mi explicati „ironiile” Dvs; nici sa faceti pe… cum i-o fi spunand celui care nu poate sa priceapa ce i se scrie/spune.
Dl Liiceanu nu a fost nicicand vreun „far” in ceea ce ma priveste; cat despre dna Gorga, va las placerea s-o cititi si s-o comentati, cu toata ironia de care sunteti capabil.
Ca de la universitar la universitar, nu putea sa-mi treaca prin minte sa va „stigmatizez”. Am apreciat, desi n-am aflat nimic nou, ca sunteti partizan. Dar fiti, va rog, si lucid. Ce treaba am eu cu cei cinci sute ?! Echidistanta a fost-si este- ceea ce am tot propovaduit prin aceste subsoluri, uneori cam insalubre.
Daca tot ati raspuns in locul Dlui Simonca, nu vreti sa recititi ce-am scris si, eventual, sa intelegeti si partea cu „errata” ? Ca tot vorbim de ironie…
.
@un sorisso: daca n-ati inteles ca expresia \”comici vestiti\” era o ironie (\”comici vestiti ai marelui ecran\”), e problema dvs., nu stau acum sa-mi traduc ironiile…
In privinta dlui Liiceanu, pe care-l pretuiesc ca eseist si editor, observ ca a reusit sa-si \”intristeze\” si adepti precum dna Adriana Gorga prin discriminarile pe care le opreaza intre anumite categorii sociale. Dar, in fine, traim (inca) intr-o tara libera, pe toti ne fura pana. Pacat ca ajungem sa ne stigmatizam categorial unii pe altii, asta lasa urme si aduce, veti fi sau nu de acord cu mine, un surplus de \”cianura\”…
Am recunoscut ca sint partizan. Si dvs. si \”cei 5-600\” sinteti, in partea cealalta. Hai sa incercam, macar, sa nu-i infieram pe \”echidistantii\” care ne sint, vrem-nu vrem, superiori tuturor.
Suna bine, ador sa pun intrebari. Asta am facut, incepand cu prima mea interventie la
OC. Sa ne amintim putin, in timp ce recitim primul paragraf:
Cum erau scrise IMENSA MAJORITATE a articolelor din aceasta revista in fierbinteala verii cu celebrul referendum ? E nevoie sa dau referinte la articole despre presedinte si „basisti” ? Care era celebra „echidistanta” (pe care am incercat, in van, s-o evoc, mereu) ? De ce personalitati culturale aveau dreptul sa scrie „Titlul programului:
pamflet”, fara a avea pacatele unui Banciu, care face, si el,…pamflet ? Nu cumva cineva
„s-a napustit asupra cuiva”, in corpore, pe termen lung, fara a acorda macar un
gand/privire catre viitorul luminos care se pregatea, si pe care, acum, se pare ca
incepeti sa-l zariti ? Nu cumva, acum, vedeti ca, atunci, unii care va tot trageau de
maneca-si, oh, nu erau „basisti”, -au cam avut dreptate ? Nu ar fi un gest absolut
MINUNAT ca unii sa-si puna un pic-mic de tarana-n cap ? In loc sa descopere, cam brusc, virtutile echidistantei ? Sa fac si o afirmatie: detest isteria si stilul „Baroane”!
De ce si-au dat demisia opt consilieri prezidentiali ? Probabil pentru ca, in absenta
unei opozitii, alianta contra naturii (si nu numai…) numita USL, va face-imediat dupa
plecarea singurului adversar-, TOT CEEA CE-SI DORESTE, si, probabil, NIMIC DIN CE NE DORIM. Asa cel putin se vede acum.
Dl Liiceanu, ca si dl Plesu, nu sunt ziaristi. Cei care ar trebui sa fie, nu sunt nici
ei. Ajunge sa compari orice ziar de la noi cu (aproape) orice ziar din lumea civilizata.
Nu mai vorbim de televiziuni…
PS Distinsului critic literar Paul Cernat, cadru didactic universitar:
Scrieti „…aceeasi comici vestiti”; nu-i prima data cand „scapati pana”, s-ar putea sa
va citeasca studentii. Probabil e din cauza patosului pe care-l puneti in ce scrieti.
Luati exemplu de la domnul Serban Foarta: ERRATA e de mare folos, in varii
circumstante…
Domnule Simonca,
Tocmai mă pregăteam să mă blazez definitiv, cînd v-am citit articolul acesta extrem de echilibrat şi, dintr-o dată, m-a apucat aşa un avînt tineresc să scriu. Noul Consiliu al Culturii şi Educaţie Capitaliste nu conteneşte să mă uimească. Căci iubirea de Băsescu e un zid ce nu se înspăimîntă de un aşa popor stupid. Dacă permiteţi parafraza. Presa la noi e cam ca societatea. Ori cu Băsescu ori cu USL-ul, respectiv cu cine plăteşte mai bine sau cu cine oferă mai multe oportunităţi de parvenire. Dar aceasta mi se pare o chestiune secundară.
Principala problemă o constituie aceşti inepuizabili lăudaci ai marinarului care ne-a scufundat definitiv corabia. Cavaleri ai dreptăţii, înfăşuraţi pînă la moarte în stindardul democraţiei, varianta carpato-danubiano-pontică, prigonitori ai comunismului, singurii deţinători ai valorilor culturale, singurii intelectuali adevăraţi, singurii formatori de opinie etc., etc. Nu m-am priceput niciodată să ridic osanale. Aş avea multe încă de învăţat de la domniile lor. Căci au urmat o şcoală mai bună de „era să aveţi o scamă pe rever”. E adevărat, Gîdea de la Antena 3 întreţine raporturi nefireşti cu limba română, e adevărat, se vede de la o poştă partizanatul lor politic, e adevărat, m-am simţit insultată direct cînd au ignorat o zi întreagă manifestaţiile împotriva proiectului Roşia Montană, pentru ca apoi să-i înfiereze pe protestatari.
Aici, spre adînca (presupun) neplăcere a domnului Gabriel Liiceanu, politica Antenei 3 se întâlneşte cu propria sa viziune despre demonstranţii de la Universitate şi din multe alte locuri din România. E adevărat, ministrul culturii e un ins fără nici o treabă cu domeniul, un penibil numit politic, aşa cum sunt numiţi exclusiv politic toţi cei care ar trebui să pună pe roate sănătaea, educaţia, cultura, economia etc. E adevărat, USL-ul e doar o adunătură fără proiect de ţară, un grup care a zis: „sculaţi-vă voi ca să ne aşezăm noi!”. E adevărat, oamenii care i-au votat în disperare de cauză, sperînd în înlăturarea lui Băsescu au luat o mare ţeapă. Aici corabia numită România s-a rupt în două, mai ceva ca Titanicul. Adică, ultima speranţă a căzut direct pe fundul mării şi s-a înecat.
Dar ce ne facem cu lăudacii? Ce ne facem? Au depăşit şi ultima limită a penibilului. Văzând, probabil, că în nebunia generalizată a societăţii în care avem neşansa să trăim, idolul lor monocititor (adică cititor al unei singure cărţi: „Levantul” lui „Cărtărăscu”) pierde teren, în sensul că nu va mai fi Tătuc la Cotroceni, că jucăria lor se şubrezeşte de la lună la lună, n-au mai găsit altceva mai bun de făcut decît să se perieze, să se premieze şi să-şi aducă osanale între ei, ca să nu piardă exerciţiul. Astfel, ajungem să citim panegirice de tipul celui din „Contributors”, semnat Gabriel Liiceanu. Prevăd, într-un viitor nu prea îndepărtat, apariţia autopanegiricelor. Pentru că cercul se tot îngustează. Dar, pînă una alta, ca să închei, le dau o idee infailibililor intelectuali de la GDS: să-l ia pe Băsescu, după ce n-o mai fi preşedinte, şi împreună cu el să se exileze într-un loc frumos, tihnit, unde nimeni să nu-i contrazică, departe de România, şi să construiască acolo acea societate pe care ne-au tot servit-o ca model timp de 24 de ani şi pe care noi, netrebnicii, n-am vrut să o acceptăm. Ar avea prilejul să se bucure non-stop de prezenţa profundului gânditor şi intelectual de mare clasă Traian Băsescu, să-i înlăture de pe revere chiar şi conceptul de scamă. Ar avea prilejul să-i înalţe acolo ode, să-i scrie o epopee care să înfrunte veacurile, să dea culturii universale un nou model de erou civilizator. E singura lor şansă să-şi vadă visul împlinit. Şi să-i ia cu ei şi pe cavalerii Pora şi Tăpălaga. Ca să le redea în Băselandia demnitatea şifonată.
Că e o pretiozitate-ridicola, v-ar conveni, „ un pesimist”? Vi se pare ca e vreun raport intre cavalerul acela si Andreea Pora? Pentru ca daca este, atunci e unul la fel intre Christos si Becali. E demonul amalgamului care denunţa demonul coruptiei.
Va speriati cam repede, dle Cernat. Si din sperietura incepeti sa aruncati in dreapta si in stanga stigmate, gen retorica anilor 30, sau rationamente a la Nae Ionescu.
Si atunci cine pe cine diabolizeaza? Liiceanu care vorbeste despre cianura morala (coruptia combinata cu incompetenta si prostia, intr-adevar toate trei de inspiratie demonica) sau dvs care aruncati cu acuze atat de transparente.
Si n-or fi coruptia, incompetenta si prostia oare demonii care ne strica cu totul viata cea de zi cu zi? Si pe deasupra mai vin cate unii, asa zisi opinomani, cu pretentii de ideologie, care ne spun ca albul e negru si negrul e alb.
Cu adevarat terifiant in textul lui Gabriel Liiceanu este felul „metaforic” in care-si diabolizeaza, literalmente, adversarii, cu o retorica de anii `30 si un rationament amintind de logica colectivelor a lui Nae Ionescu. In gravura lui Durer, cei cu care se lupta cavalerii sint diavolii si moartea. Asadar, diavolii, moartea, cianura morala: acestia sint adversarii colectivi ai inaltilor si purilor nostri clerici intelectuali, constiinte etice intangibile ale acestui neam de barbari. Mie, unul, asemenea diabolizari colective, fie ele si metaforice, mi se par mult mai periculoase decit mistoul grosier, de tabloid, din sceneta icomedy a lui Bendeac de la Antena 1, retransmisa de Antena 3. Oare de ce n-o fi reactionat nimeni la „batalia rimelor” din septembrie 2013 de la acelasi post, intre rolurile de comedie Andreea Pora si Bianca Dragusanu interpretate de aceeasi comici vestiti? Mai ales ca emisiunea in speta a gazduit „batalii” similare intre ipostazele lui Andrei Plesu si Dan Bursuc, George Enescu si Florin Salam, Gigi Becali si Patriarhul Daniel sau Hagi si Adrian Mutu… Dar de ce oare n-au reactionat deontologii dreptei la imprecatii similare, dar mai succinte, la adresa Andreei Pora lansate de Radu Banciu la B1 TV? In treacat fie spus, mult mai grave mi se par magariile lansate recent de acelasi showman la adresa basarabenilor – alt personaj colectiv stigmatizat, dupa ce premierul Iurie Leanca i-a intors spatele lui Traian Basescu).
„Istoria ne invata” ca logica totalitara, fundamentalista sau care indeamna la razboi este cea care diabolizeaza un adversar colectiv, fie ca e vorba de o minoritate etnica, de o clasa sociala ostila sau de un stat inamic.
Pentru dl.Ovidiu Simonca
Au trecut citeva zile de cind dl.Andrei Plesu a dat verdictul in chestiunea petitiei celor 500(v.”Dilema Veche”/”Adevarul”) :”nitica diversitate nu strica”, A3 a atins „incomparabilul”, asadar , e simplu ce avem de facut!!!…, alegem dintre nuantele raului … „raul mai putin mirositor”(!?!…).
Dupa cite am citit, sinteti singurul care in fine se opune unei asemenea atitudini venite din partea unui supra-jurnalist, foarte SIMPATIZAT de publicul cititor pentru prestatiile jurnalistice/farmecul discursului, indiferent de tema.
Am semnalat si pe blogul d-lui Dorin Tudoran acesta neonoranta interventie(imi pastrez admiratia pentru CELALALT domn Plesu).
Cred ca merita amintita si in legatura cu articolul dv. aceasta ” nuanta”reperabila in presa : nu numai detinerea adevarului absolut ci prostirea in cunostinta de cauza se regasesc prea des!
Sper sa aveti dreptate in ceea ce spuneti despre „cititorii
informati”; astept,- ca si dv.- momentul in care disputele se vor desfasura in baza argumentelor si cu respect.
Alina Popescu
NB Farmecul va fi intotdeauna binevenit- numai sa nu fie otravit.
S-ar putea ca dl Liiceanu sa aiba dreptate…protestele din 2012 au fost politice si au dus la disparitia PDL, iar PDL si Basescu au incercat aceeasi arma si ei in 2013…si ce subiect mai bun decat Rosia Montana.
Si, apropo, cand au fost ascultati cu adevarat minerii din Rosia Montana?
Au facut ei vreo mineriada?
Au facut scandal?
Au ocupat piete?
NU.
Si-au cerut doar dreptul de a munci si de a nu fi obligati sa-si caute o paine in strainatate ca si capsunari … sau „ardeiari”
Da’ ei nu sunt in Bucuresti, in Pta Universitatii…din contra, au fost amenintati ca daca apar acolo vor fi calcati in picioare (egalitate, dar nu pentru catei)!
Dumnezeu știe care o fi imaginea cavalerului in mintea d-lui Liiceanu. Este „cavaler” capitalistul care riscă? Atunci este si jucatorul la păcănele – care, și el, riscă. (evident daca, iși va plati impozitele). Amandoi „riscă” în speranța că vor câstiga, amândoi sunt sau vor deveni „capitalisti”… Nu e oare mai rezonabil să se caute „cavalerul” in zona actiunii altruiste si a mijloacelor oneste? De pilda, ca sa lăsăm lucrurile simple, in prelevarea de organe ptr. transplant, (cu mijloacele derizorii). De pilda, in folosirea ARGUMENTULUI -si NU a injuriei („Căcărău”-la Andreea Pora, nu sunt cu totul sigur ca domnia sa era sursa). Dl. Liiceanu confunda aici „cavalerul” cu sluga. Cu sluga prin structura de caracter- vulgar, impulsiv si disprețuitor (desi fidel, de nevoie).
În fine…nici măcar dacă și-ar aplica-o sieși, ceea ce pare ca vrea sa faca, vorba nu s-ar potrivi. Este cel mult un chevalier de l’industrie, „capitalist” prin improprietarire.
Iata, UNA din bazele unui dialog posibil- ca acesta era subiectul lansat de dl.OS : adevarul. Dl Liiceanu are mijloacele intelectuale sa-l vadă (adevarul). Dar n-are si interesul….
Scandalul apărării Andreei Pora nu este legat de o şarjă idioată a lui Bendeac, retransmisă dintr-o înregistrare proastă de către Antena3 , ci de neglijenţa la propria imagine, fiind surprinsă într-o postură publică foarte dezavantajoasă.
Atât de orbit este dl. Liiceanu să acuze Antena3 de declanşarea şi întreţinerea protestelor din 2012, pe temperaturi de -18 grade?
Protestele, îi amintesc, au fost declanşate de atitudinea sub orice critică a lui Traian Băsescu faţă de un om respectat public, Raed Arafat.
Antena3 a speculat momentul fiind cea care a transmis continuu această manifestaţie care a pus-o în fruntea audienţei faţă de posturi generaliste.
Cel care a otrăvit cu intenţie opinia publică, folosind oameni şantajabili, dispuşi să fie mercenari, care provoacă o falie în spiritul public este Traian Băsescu! Ieşirea lui din scenă sper să normalizeze lucrurile.
Chiar aşa de orbiţi sunt unii, sau au au renunţat la spiritul critic şi au demisionat moral de la principala obligaţie a intelectualului public?
Parcă pentru asta milita şi dl. Liiceanu.
Mă surprinde poziţionarea sa partizană.
Andreea Pora şi Tapalagă, jurnaliştii în chestiune ar fi credibili dacă ar fi jurnalişti, nu partizanii unei părţi a scenei publice.
Din fericire, sunt alţii care onorează meseria de jurnalist.
Adevarul e ca suntem otraviti de ura unii impotriva altora si ca nu mai vedem clar cine ne-a turnat-o in pahar.
Sigur, nu sunt singurii cavaleri. E plina lumea… Mai ales de cei anonimi. Doi au murit de curand intr-un stupid accident pentru care unii poarta o vina, cel putin morala. Si nu voiau decat sa faca binele.
Deci, simplu spus adevarul e in directa legatura cu binele.
@ Un pesimist
De ce va suparati atit de tare? – reiau intrebarea dumneavoastra si va invit sa raspundeti. Eu am pus doar citeva intrebari, dumneavoastra ati raspuns. Ferm, precis, cu siguranta. Multumesc pentru precizari, chiar mi-a trecut „supararea”, am retinut cine face istoria in Romania.
Deci: in tara asta, protestele din 2012 sint opera Antenei 3, protestele impotriva proiectului Rosia Montana sint o „moda eco”, iar „cavalerii” sint Andreea Pora si Dan Tapalaga. N-or mai fi si alti „cavaleri”? Doar doi?
In acest adevar vreti sa cred? E singurul, credeti?
Ati sarit ca ars. Unde sunt echidistanta, disponibilitatea de a-l asculta pe celalalt, de a fi atent doar la argumente, valori pe care le clamati la inceputul articolului?
Nici n-a apucat bine sa apara o luare de pozitie a Celuilalt (majusculele va apartin) ca ati uitat de unde ati pornit.
Halal memorie, halal consecventa, halal logica….
De ce va suparati atat de tare? In 2012, iarna, manifestatiile erau intretinute de Antena 3 si de autointitulata societate civila a unuia al carui nume ma fericesc ca l-am uitat. Iar moda eco rosia montana era un fel de facebook de strada, de care au profitat prietenii dvs de stanga.
Va supara ca Liiceanu ii admira pe unii ziaristi si-i compara absolut simbolic cu niste cavalari? De ce? Ca doar nu i-a comparat cu niste zei. cavalerii erau si ei niste oameni ca si noi, insa credeau in adevar. Dumneavoastra credeti?
Fără isterii şi fără jigniri,
da!
Dar şi cu măsură şi bun simţ. Citind pe Contributors rândurile cu care dl. Liiceanu îşi încheie o analiză frumos construită a moravurilor societăţii ai cărei membri suntem şi cei de-a dreapta şi cei de-a stânga („Cianura noastră cea de toate zilele”) Tatălui Băsescu, îmi dau seama că şansa de a mai socoti pe cineva un reper moral e la fel de posibilă precum poanta care anunţa călătoria unei nave spaţiale nord-coreene spre Soare. Luaţi, citiţi şi… nu ştiu dacă o să vă delecteze sau o să vă întristeze. Dar, pe gânduri tot o să vă pună.
„Trei categorii de oameni din România mi se par astăzi asemenea cavalerului din gravura lui Dürer: întreprinzătorii plătitori de taxe (ei da, capitaliștii!), pe al căror curaj de a risca stă, economic, toată România; magistrații care nu pot fi tulburați în judecata lor de funcții, gloriole și grade; și, în sfârșit, ziariștii necoruptibili[1]. Dacă nu putem fi ca ei, măcar să știe că-i urmărim cu recunoștință în lupta lor cu diavolul fricii și al dezabuzării noastre.
______________________________________________
[1] La doi dintre aceștia din urmă vă propun să le dăm de-acum titlul de „cavaler al lui Dürer”: Andreei Pora și lui Dan Tăpălagă”
domnul meu, sunteti in eroare. Ce se poate discuta cu Gadea? In primul rind, el nu este jurnalist, nu stie care sunt normele de baza ale acestei meserii, nu are etica, nu are tata, nu are mama (poate pe Voiculescu)! Deci?
corect, d-le Ovidiu Simonca. „Celălalt” conteaza doar ca posibila victimă. Intre cele două părți e un no true land în care nici nu are rost să incerci să pășești, din moment ce adevarul se afla doar în afara lui. (Ca schizofrenie, e una mai degrabă izbutită). E o diferența, totusi, intre cele doua tabere (la prima vedere, zic). „Dreapta” graviteaza in jurul câtorva figuri intelectuale care par sa îi furnizeze o justificare „morală” (din prezumția ca „desteptul” e și „bun”). „Stânga” nu prea are contur intelectual. Cred deci că soluția de ieșire va fi si ea, asimetrică. Se zice ca dusmanul invins e acela cu care te-ai împăcat. Dar nu-mi dau seama, avand in vedere disimetria zisă, cum s-ar putea face chestia asta FĂRĂ victime.