Acest continut este doar pentru abonati. Pentru abonament Observatorul Cultural apasati aici.
Festivalul Internaţional de Literatură de la Timişoara 2016
La Vest de Est/La Est de Vest – Ediţia a V-a
- 02-11-2016
- Nr. 847
-
Cezar GHEORGHE
- Actualitate
- 1 Comentarii
„La Vest de Est/ La Est de Vest“, cea de-a V-a ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură de la Timişoara, s-a desfăşurat sub semnul triumfului în competiţia pentru desemnarea de Capitalei Culturală Europeană în 2021. Profesionist încă de la prima ediţie, FILTM şi-a conturat identitatea sub semnul multiculturalismului, pluralismului şi literaturii central-europene. Cenzura invizibilă a fost titlul conferinţei susţinute de Jacques Le Rider cu care s-a deschis festivalul. În prima zi, publicul timişorean care a umplut Sala Barocă a putut asculta lecturile susţinute de Mircea Cărtărescu şi de Ludmila Uliţkaia, care au intrat apoi într-o dezbatere moderată de Mircea Vasilescu. Seara dedicată poeziei i-a avut ca protagonişti pe Nikola Madzirov (din Macedonia), Delimir Rešicki (Croaţia) şi pe scriitorii români Ioana Nicolaie, Ruxandra Cesereanu şi Adrian Bodnaru (prezentator: Ioan T. Morar). Seara dedicată prozei i-a avut în prim-plan pe Marius Chivu, pe poetul şi prozatorul sîrbo-român Borco Ilin, şi pe prozatoarea spaniolă Clara Usón (al cărei roman, Fiica estului, tradus în limba română de Mariana Sipoș, este în curs de apariție la editura Polirom), fiind moderată de Bogdan-Alexandru Stănescu. În plus, festivalul din acest an a însemnat şi întîlnirea scriitorilor invitaţi cu elevii de la liceele timişorene, o dezbatere cu titlul […]
………… „……. Faptul că Timișoara a cîștigat competiția pentru Capitala Culturală Europeană 2021 trimite un mesaj clar în privința a ceea ce înseamnă „europenitatea“ unei zone și a unui discurs. Multiculturalismul, diversitatea și pluralismul ideilor adesea invocate în legătură cu capitala Banatului ar trebui să devină „tropii“ unei narațiuni despre existența noastră colectivă, despre viața noastră în comunitate…. „….
Multiculturalism 2016 într-o singură limbă? Multilinguism în Banat ieri, azi, 2021?
La Bruessel /Straßburg parlamentarii UE aleşi şi reprezentanți a peste 25 de limbi din state naționale / regiuni vorbesc limba lor maternă în public, în parlamentul UE. Traducerile sunt instantanee. Traducătorii nu au timp de corectură, vorbesc direct, traduc direct. Specificul oratorului şi al limbii traduse cer mult de la un traducător instantaneu UE. E bine ca fiecare parlamentar UE să vorbească în limba în care se simte acasă. E nevoie de mulți traducători talentați, excelenti în UE. In literartură traducerea excelentă e ca o operă nouă ( o poezie nouă… limbile literare sau vorbite nu sunt „matematic” identice, convergente…).
Sperăm în traducătorii tineri pentru 2018 (Buchmesse Leipzig) si TM2021. Literatura română şi literatura din România (Oskar Pastior- Büchnerpreis 2006, leagănul respiratiei 2009,….. pe treptele vîntului…)?
….. „ … Festivalul Internaţional de Literatură de la Timişoara are un viitor extraordinar, nu numai prin perspectiva avantajelor oferite de Capitala Culturală Europeană, ci şi printr-o echipă minunată, care îi are de partea ei pe Robert Şerban, Oana Boca Stănescu, Ioana Gruenwald, Raluca Selejan, Oana Doboşi-Potcoavă. … „……
Multiculuralism Timişorean numai într-o singură limbă? Literatura Banatului de ieri, de azi, 2021 numai într-o singură limbă literară (am ales modelul francez- A. Pleşu de repetate ori in public…).? Mi se pare că vechea tendință spre teorii, teorii literare, continuă la nesfărşit, preocupă si ocupă un loc central. Un specific românesc?
… „.. „În 1953 a avut loc un eveniment foarte important. Nu mă refer la moartea lui Stalin. Am în vedere descoperirea codului ADN. Au trecut mai bine de 50 de ani de atunci și fiecare dintre noi poate să fie citit ca un text. Evoluția poate să fie privită ca o istorie a citirii, pentru că de la apariția cromozomilor încoace avem de a face cu texte care pot fi citite. Această idee că întreaga lume este un text, că omul este un text, dar omul este singura ființă care poate nu numai să citească, ci și să producă texte, ne dă o perspectivă cu totul nouă asupra textului. Și muzica este un text. Singurul loc din univers unde textele pot să intre în contact și să se influențeze reciproc este conștiința omului. Este un moment extraordinar în istoria culturii. Nu îmi ajunge imaginația să vă spun ce va fi în viitor obiectul de artă“…….” ….
Textul, orice imagine există numai în conştiința (creierul meu este harta …M. Cărtărescu…) unui om (Stephen Hawking). Pe hîrtie sunt litere. Autocenzura, cenzura în Timişoara 2016 nu mai este impusă forțat ca pînă 1989. România europeană 2016 nu seamană cu cea a secolului 20. Literatura nu are un limes, de nici un fel. Da, sunt cărți care plac cuiva (M. Cărtărescu ….. /…. A. Camus – exilul Elenei îmi place….. ), sunt cărți bune şi cărți care nu au cititori.
Kafka? Da.
… „ …. mă gîndeam că Mircea Cărtărescu și Ludmila Ulițkaia ar fi putut cîștiga Premiul Nobel tocmai pentru Literatură, însă probabil că în acest an a funcționat. ….. „ ….
Premiul Nobel nu e un premiu pur „literar” (l”art pur l”art…). Nu e un premiu pentru estetică. Se acordă (puțin altfel decît pentru medicină, fizică, chimie…) asemănător cu cel pentru pace. Este deci un premiu pentru activitate civică în sens „comunitar”. B. Dylan este o persoană publică pentru o generație de tineri în SUA şi în lume, o generație care a fost influențată de „textele” sale ( … ca muzician…). Deci exact în concordanță cu condiția prioritară a lui A. Nobel!
Premiul 2009 s-a acordat……