FILM. Cronica venetiana„Clinton“ Eastwood si „Sergio“ Leone d’Oro

Miercuri, 30 august, la Venetia este destul de frig si ploua. Acest lucru, neobisnuit in aceasta perioada a anului, mareste agitatia din sala de presa de la Lido, unde ajungem dupa o lunga calatorie cu vaporul, pe o mare agitata, care ne face sa ne simtim rau; sintem inconjurati de apa: apa in sus, apa in jos. Acreditarile se dovedesc a fi o problema: s-au pierdut fotografiile, nimic nu functioneaza. Dar pina la urma, ca prin miracol, in perfect stil italian, totul se rezolva. Spectacolul poate sa inceapa. Se apropie ceremonia de deschidere. Din cauza ploii, lumea este putina si plictisita. Ne asezam in mijlocul multimii si asteptam. Venezia 57 este primul meu festival; ma asteapta citeva zile cu mari regizori, staruri faimoase, filme pina noaptea tirziu. Imagini si senzatii unice. In ciuda agitatiei din jur, ma gindesc ca festivalurile cinematografice au o functie esentiala: masoara pulsul situatiei si anunta un nou sezon. Pentru a cunoaste noi autori si noi filme. Pentru a redesena harta cunostintelor noastre cinematografice. Acest gind reuseste sa ma incalzeasca. Incet-incet, atmosfera incepe sa se aprinda: apar membrii juriului. Mai intii presedintele, autorul lui Amadeus, Milos Forman, insotit de muzica formatiei R.E.M.: Man on the Moon, […]