FILM. Revizitarea comunismului și confortul victimizării
VIDEO trailer În spatele Cortinei de Fier. Studiu de caz: România
- 07-02-2014
- Nr. 709
-
Tinu PÂRVULESCU
- Arte
- 7 Comentarii
Un recent înfiinţat Centru de Studii în Istorie Contemporană, în parteneriat cu asociaţia creştin-naţionalistă ROST, fac turul centrelor universitare prezentînd un film informativ despre „instaurarea violentă a regimului comunist în România“. Împreună cu filmul se promovează două fascicule de benzi desenate dedicate penitenciarului politic de la Piteşti (din perioada 1949-1952) şi o carte-album ce include scurte biografii ale protagoniştilor rezistenţei armate din munţi împotriva regimului instalat de Uniunea Sovietică la cîrma României postbelice. Realizat fără nici o virtute stilistică de o speranţă a cinema-ului românesc, regizorul Bogdan Mustaţă, filmul informativ poartă numele proiectului: În spatele Cortinei de Fier. Studiu de caz: România. Conceput de Răzvan Vasilescu, albumul e frumos tipărit, documentat, dar incomplet, şi canonizează, ca şi alte materiale pe această temă (vezi primele episoade ale Memorialului durerii de Lucia Hossu- Longin), unele figuri cu trecut politic chestionabil. Benzile desenate constituie conceptul mediatic cel mai original, dar mă îndoiesc că, dată fiind violenţa reprezentării, sînt recomandabile publicului căruia vor să i se adreseze, minorilor. În istoria Europei de Răsărit, anii ’40 și ’50 sînt ani tumultuoşi şi doar parţial descifraţi, fiind încărcaţi de violenţa războiului, de monstruozitatea Holocaustului, de foamete şi dezorientare politică, de elan antifascist, de speranţa […]
Daca as putea eu v-as da o rubrica permanenta de comentarii politice. Jos palaria, va felicit !
Aveti dreptate cu exceptia unei singure afirmatii: „Autorul articolului nu pare sa fi inteles diferenta intre un regim militar si un regim totalitar”. Mie mi se pare ca intelege foarte bine, dar avand in minte „interesele” prezentului falsifica unele lucruri ca sa nu iasa prea „sifonata” stanga actuala. In ceea ce priveste istoria acelor ani autorul pare a zice: cum puteti sa comparati crimele comunismului cu crimele fascismului ! Sau si mai bine: cum puteti critica crimele comunismului uitand de crimele dreptei fasciste …
Acelasi argument incorect folosit de toti cei de asa-zisa
stanga !
Inca un episod din ticaloasa actiune de reabilitare a comunismului, cel care a adus Romania in 1989 pe buza prapastiei – e drept ca actuala guvernare risca sa o introduca definitiv acolo (comparati numai uriasele mormane de fier vechi numite combinate de utilaj greu ale lui ceausescu si faptul ca Renault se pregateste sa se mute incet-incet in Maroc). Macar Rogozanu a spus sincer de ce regreta comunismul : ca i-a luat parintii de la tzara si i-a facut öraseni”muncitori industriali si platitori de intretinere la bloace. Ca pretzul asa-zisei industrializari si a colectivizarii a fost distrugerea viitorului Romaniei – ceea ce se dovedeste din plin azi nu mai conteaza. Conteaza ca s-a creat o patura (majoritara astazi datorita emigrarilor masive) de orasenizatzi cu forcepsul, lipsiti de minima civilizatie si frenetic suporteri ai hotziei, patura care determina implacabil prin votul ei harakiri-ul societatii romanesti.
Autorul articolului nu pare sa fi inteles diferenta intre un regim militar si un regim totalitar.
Daca autorul nu a avut placerea sa traiasca sub regimul \”democrat-popular\” in Romania, exista suficiente studii privind totalitarismul, nazist sau comunist, sa-l lamureasca.
Criticand materialele care fac obiectul articolului, un film si doua benzi desinate tinerilor despre instalarea regimului comunist in Romania, domnul Parvulescu ironizeaza autorii materialului\”In versiunea sa in anii 40 si 50 cotropitorii sovietici instaleaza in fruntea tarii un guvern marioneta de verosi si lichele\”.
Au fost oare membrii acestui guvern rezultatul alegerilor? Da.Dar trucate.I
In toate tarile care le-au ocupat puterea sovietica a impus guvernarea care si-a dorit-o.Erau oare membrii acestei guvernari elita tarii?
In continuare, dl Parvulescu contesta 2 afirmatii ale autorilor materialului.
Una,\”socialismul sau comunismul sunt incompatibile cu valorile romanesti.I
In fapt, incompantibilitatea este intre comunism (sau nazism) si valorile democratiei si a umanismului.
Doi, e criticata premiza autorilor materialului, ca in absenta ocupatiei sovietice, Romania s-ar fi desvoltat altfel.Ironia groasa e folosita in llipsa oricarui comentariu, Dl Parvulescu scriind\” glia politica autohtona ar fi dat rod unei democratii patrirhale pasnice si unui stat de drept insufletit de cinste si dragoste de neam\”.Si asa ce-am avut?
E ridicola afirmatia aceluiasi autor ca in Cehoslovacia comunistii au ajuns la putere , fara interventia DIRECTA(sublinierea mea) a Moscovei.
Fie ca autorul nu cunoaste evoluta politica postbelica a acestei tari sau deformeaza in mod voit istoria.
Ce-l deranjeza fundamental pe dl Parvulescu este \”anticomunismul pamfletar\” al autorilor acestor materale
Astfel autorul acestui studiu citeaza, cu vadita dezaprobare , ce scriu autorii materalelor:despre ce s-a intampla tin tara\”un regim de teroare care arunca mii de romani, toti merituosi, toti cu constiinta curata, regim de teroare care-i arunca in temnita sau ii duc la Canal,ii umilesc,ii tortureaza si ii omoara cu zile\”.
E ceva inexact in asta? Ati fi preferat ca autorii materialelor destinate tinerilor din Romania sa vorbeasca despre victoriile sociamismui in Romania,
Oare dumneavoastra unde-ati trait domnule Parvulescu.? In luna?
Sau daca nu ati gustat din delicatetile socialismului victorios,de ce nu va documentati?
Chiar credeti ca tot ce s-a intamplat in Romania dupa 1945 au fost doar niste \”manifestari ale guvernarii politice preexistente\”???
N-am vazut materialul pe care il desfiintati, dar am incercat sa va urmaresc discursul
critic cu buna credinta. Din pacate, prin afirmatiile ambigue care abunda in sectiunile
5-11, pareti a va inscrie in curentul care incearca sa arunce in ape tulburi istoria
tragica a acelor ani. Metodologia fiind (ca si in alte subiecte, incomparabile ca
importanta, e.g. A.P. & „scrisoarea”) aceeasi: incepeti cu „suferinta, saracii oameni,
victime…”, apoi vine acel DAR-si incepe subiectul despre care, de fapt, vorbiti in
articol. Miza o constituie, evident, prezentul-in particular educatia tinerilor asupra
temei.
Un pic de spirit critic, un pic de onestitate intelectuala si istorica, un pic de vigilenta vis-à-vis de extrema dreapta (si în „submarin” faptul ca condamnarea dicaturii comuniste nu trebuie sa însemne disculpatea sistematica a fascismului sau a legiunii). Bravo pentru punctul de vedere inteligent pe care îl exprimati.
…mulțumesc!