Filozofia transcendentala
- 18-03-2003
- Nr. 160
-
Adrian NIŢĂ
- ARTICOLE
- 0 Comentarii
Despre Kant s-a scris la noi destul de mult si poate ca nu gresim daca afirmam ca s-a scris cel mai mult, caci numarul lucrarilor de exegeza nu se mai poate socoti pe degete, in vreme ce in cazul altor filozofi sint suficiente degetele unei singure miini. In aceste conditii, lucrarea lui Claudiu Baciu, bun cunoscator al filozofiei germane, traducator al Vointei de putere, isi propune sa acopere o lacuna in spatiul exegetic autohton, si anume sa analizeze conceptul de filozofie transcendentala. Asa se face ca in capitolul intii al lucrarii, Conceptul filozofiei transcendentale: nucleu tematic si diversitate de perspective (Editura Antaios, Oradea, 2001, 210 p., f.p.), se aduc elementele principale pentru caracterizarea acestui concept central. Tot aici se analizeaza relatiile filozofiei transcendentale cu critica ratiunii pure si cu metafizica transcendentala, se prezinta „revolutia copernicana infaptuita de Kant, rolul ratiunii ca unitate sintetica, rolul stiintei in autocunoasterea ratiunii, distinctia dintre fenomen-noumen si argumentele pentru idealismul transcendental kantian. Lucrarea trateaza citeva chestiuni cunoscute de toata lumea, dar si aspecte mai putin stiute ale filozofiei kantiene. Este deja de domeniul simtului comun ca filozofia transcendentala are ca principala problema incercarea de a determina daca cunoasterea isi are izvorul in ratiune (cum credeau […]