Recent, am avut fericitul prilej să vizitez o colecţie a unui medic şi chirurg, aflată nu într-o instituţie muzeală, ci chiar la domiciliul său, aflat undeva în inima ţării, într-o veche localitate, oraşul Brad, celebru cîndva prin exploatările sale aurifere şi care găzduieşte un muzeu al acestei vechi meserii, mineritul.
O colecţie de artă poate fi, şi aceasta, prin nestematele ei, o mină de aur. O colecţie nu este rodul unei acţiuni spontanee, ci este alcătuită cu osteneală, pasiune şi pricepere, de un om care este el însuşi o mină de aur. Un asemenea filon aurifer este şi doctorul Sorin Costina, care a trudit întru sănătatea oamenilor la Spitalul Orăşenesc din Brad, vreme de mai bine de patru decenii, petrecînd în sala de operaţie nenumărate zile şi nopţi, rezolvînd cazuri dintre cele mai dificile şi mai complicate. Omul acesta firav s-a îndrăgostit, din tinereţe, de arta plastică şi a început să se apropie de subiect cu timiditatea debutantului. Cum orice colecţionar adevărat are o stea a sa, aşa a fost şi în cazul doctorului Costina. A cunoscut un artist tînăr şi care avea ceva de spus prin creaţia sa. S-a apropiat de personajul care se numea Horia Bernea şi a admirat de la bun început arta acestuia. S-a creat astfel o legătură sufletească între creator şi amatorul de frumos, care dorea să-şi împodobească pereţii casei sale cu imagini care să-i îmbogăţească spiritul. Orice eveniment individual sau colecţie pleacă de la un miez iniţial. În cazul unui colecţionar precum Sorin Costina, tabloul este cel care declanşează acea sinapsă din creier, care declanşează, la rîndu-i, o stare emoţională, iar dacă respectiva cale se va bătători, la nivel cortical, aşa cum ne învaţă tata Pavlov, pasiunea irumpe, uneori, vulcanic.
În cazul lui Sorin Costina, acest punct fierbinte a fost Bernea, care a devenit epicentrul viitoarei sale colecţii. Gravitînd în jurul operei acestuia, s-a structurat o viitoare colecţie, pornind de la temele sale: dealuri, interioare de lăcaşuri de cult sau simple elemente de-abia schiţate ale unor compoziţii, embrioni ai ulterioarelor lucrări definitive transpuse în ulei, pe carton sau pe pînză. Bernea nu a fost numai pictorul, a fost şi sfătuitorul lui Costina, omul care i-a sugerat colecţionarului ce i-ar fi apropiat – din punctul de vedere al firii şi al operei – cum ar trebui să se structureze colecţia, cu ce lucrări. Bineînţeles, cei ce au constituit echipa de la Poiana Mărului au reprezentat pentru Sorin Costina un element de temelie al creaţiei sale. A urmărit cu acerbă atenţie activitatea plasticienilor din Capitală. Să nu uităm că de la Brad şi pînă la Bucureşti sînt mai bine de 400 de kilometri şi că nu există o legătură feroviară directă.
Sorin Costina făcea nenumărate gărzi şi, în zilele libere de după spital, se punea în ţug şi pornea spre Bucureşti, unde stătea cîteva zile şi ajungea la vernisaje. A urmărit cu o sporită atenţie manifestările grupului bucureştean Prolog, condus de Paul Gherasim, în paralel cu grupul timişorean Sigma, cu Ştefan Bertalan, Constantin Flondor şi Doru Tulcan. În afara punctului nodal al colecţiei, pe care îl reprezintă opera lui Horia Bernea, sînt prezenţi pe pereţii camerelor, tapetaţi cu o savantă distribuire, nume sonore ale artei româneşti, pictori, graficieni sau sculptori pe care îi amintesc într-o înşiruire neexhaustivă: Corneliu Baba, Henri Catargi, Theodor Moraru, Marin Gherasim, Paul Gherasim, Ovidiu Paştină, Mihai Sârbulescu, Şerban Epure. Ion Dimitriu, Roman Cotoşman, Constantin Flondor, Ştefan Bertalan, Ion Nicodim, Ion Pacea, Ion Gheorghiu, Florin Niculiu, Afane Teodorescu, Josif Krijanovski, Casia Csehi, Cristian Paraschiv, Ion Bitzan, Aurel Cojan, la care se adaugă grupul sculptorilor: Gheorghe Apostu, Napoleon Tiron, Paul Neagu, Paul Vasilescu, Ovidiu Maitec, Darie Dup.
Fără să fie declarată de utilitate publică, colecţia lui Sorin Costina a fost şi este frecventată de oameni de cultură. A servit şi ca material didactic, în cîteva rînduri, pentru studenţii timişoreni ai lui Constantin Flondor. Dintre lucrările colecţiei, s-au împrumutat diferite piese pentru expoziţii temporare din ţară sau străinătate, ultima, chiar anul acesta, la Viena. Colecţia de artă contemporană românească de la Brad, iniţiată de Sorin Costina, a început în 1968, în prezent aceasta conţinînd aproximativ 250 de tablouri, 40 de sculpturi şi 700 de desene şi schiţe.